Guvernul repetă greşelile care au condus la recesiunea din 2009-2010

Elena Deacu 08-10-2017
Creşterea economică de peste 5% anticipată pentru anul 2017 ascunde dezechilibre fiscale tot mai mari. Măsuri ad-hoc, majorări de taxe şi reduceri ale investiţiilor publice ar putea menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB anul acesta, dar nu şi în 2018, consideră analiştii UniCredit Bank.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Potrivit acestora, la mai puţin de 10 ani de la unul dintre cele mai dure programe de austeritate din Europa, guvernul României repetă multe dintre greşelile care au condus la recesiunea severă din 2009-2010.  

„Creşterea consumului privat şi intrările reduse de fonduri europene vor conduce la ieşiri nete de capital din România. În plus, creşterea salariilor într-un ritm mai accelerat decât cel al creşterii productivităţii indică faptul că leul ar trebui să se deprecieze în anii următori. BNR a majorat dobânda la facilitatea de depozit cu 25 de puncte de bază până la 0,5% în octombrie şi anticipăm o nouă majorare de 25 de puncte de bază în noiembrie, urmând ca în prima jumătate a anului 2018 să decidă majorarea dobânzii de politică monetară de trei ori”, estimează analiştii.

Potrivit lor, creşterea economică rapidă este pusă în pericol de accentuarea dezechibrelor fiscale şi externe. La mai puţin de 10 ani de la unul dintre cele mai dure programe de austeritate din Europa, guvernul României repetă multe dintre greşelile care au condus la recesiunea severă din 2009-2010.

Politica fiscală reprezintă cel mai mare risc la adresa stabilităţii macroeconomice, mai arată analiştii, care susţin că Guvernul continuă să implementeze măsuri populiste, deşi resursele sunt limitate. Mai mult, salariile din sectorul public şi cheltuielile sociale ar putea creşte cu 16,6% în 2017 faţă de 2016.

Ce greşeli repetă Executivul

Potrivit analiştilor, în căutarea unor venituri suplimentare guvernul a devenit mai creativ, dar nu neapărat şi mai eficient. În primul rând, Guvernul a anulat decizii anterioare de relaxare fiscală, cum ar fi supraacciza la carburanţi eliminată în luna ianuarie şi re-introdusă tot de acesta în septembrie-octombrie. În al doilea rând, a temperat anumite măsuri anunţate anterior: 84% din majorarea de anul viitor a salariilor din sectorul public va fi anulată de transferul contribuţiilor sociale în totalitate în sarcina angajaţilor). De asemenea, Executivul a transferat bani de la companiile deţinute majoritar de stat, prin repartizarea de dividende din profiturile anului 2016 şi din rezervele societăţilor. Totodată, a redus cheltuielile pentru investiţii publice cu echivalentul a 1,3% din PIB în comparaţie cu planificarea originală. Nu în ultimul rând, Guvernul a redus rambursările de TVA pentru a compensa – cel puţin temporar – slaba colectare a veniturilor fiscale.

Ce efecte vor avea aceste măsuri

Analiştii UniCredit Bank estimează că în urma rectificării bugetare semnificative, deficitul anului 2017 ar putea rămâne în preajma sau sub nivelul de 3% din PIB (conform metodologiei europene), mai ales dacă o parte a investiţiilor realizate anul acesta vor fi clasificate drept cheltuieli pentru apărare. Cu toate acestea, guvernul riscă să încheie anul 2018 cu un deficit bugetar de aproximativ 3,7% din PIB, pentru că veniturile bugetare nu pot finanţa relaxarea fiscală planificată pentru anul viitor. Această estimare a deficitului ia în calcul o continuare a reducerii investiţiilor publice.

Creşterea economică ar putea încetini de la 5,3% în 2017 la 3,6% în 2018 pe fondul unei temperări a principalilor factori de creştere, anume consumul şi stocurile. Creşterea alertă a salariului va continua să susţină consumul privat, însă veniturile nete vor creşte mai încet decât salariile brute. Angajaţii sectorului public se vor bucura de o creştere a salariului brut de 25-70% în 2018, cu cele mai mari creşteri planificate în educaţie şi sănătate. Deşi celor din urmă li s-a promis o majorare salarială de 148%, anticipăm o majorare de doar 70%, deoarece cheltuielile bugetare suplimentare până la acel nivel ar fi echivalente cu 0,8% din PIB. Mai mult, transferul contribuţiilor sociale în sarcina angajatului va menţine ritmul mediu de creştere a salariilor nete din sectorul public întrun interval de „doar” 4 – 40%. În acelaşi timp, salariul mediu net din sectorul privat ar putea creşte cu 6% anul viitor, similar majorării din 2017. Creşterea corespunzătoare a salariului mediu brut este de 27%, dacă guvernul forţează companiile private să majoreze salariile brute ale angajaţilor cu echivalentul contribuţiilor sociale pe care nu le vor mai plăti. Stocurile vor creşte în urma recoltei mari de cereale, însă investiţiile vor fi afectate de amânarea lucrărilor de infrastructură şi de creşterea capacităţilor de producţie neutillizate în industrie (în contrast cu tendinţa din Europa centrală).

Exporturile nete vor frâna creşterea economică, deoarece expansiunea comerţului cu amănuntul este acoperită preponderent din import. Mai mult, majorările frecvente ale salariului mimim pe economie vor continua să erodeze marjele de profit ale exportatorilor români, care ar avea nevoie de un leu mai slab pentru a-şi îmbunătăţi situaţia financiară. Cererea internă şi europeană puternice vor sprijini producţia industrială, cu toate că ritmul de creştere al acesteia s-ar putea tempera în 2018 pe fondul unor efecte de bază, al investiţillor reduse, al costurilor salariale mai mari şi al creşterii lente a producţiei de energie. Serviciile vor continua să crească rapid, unele din cele mai performante sectoare fiind trasportul internaţional (pe măsură ce comerţul internaţional îşi continuă revenirea), IT (criza de personal e mai puţin stringentă decât în restul Europei centrale) şi comerţul cu amănuntul (stimulat de creşterile salariale). UniCredit Bank estimează o creştere de două cifre a construcţilor din sectorul privat pe toate subcomponentele acestora: spaţii comerciale, logistice, rezidenţiale şi construcţii industriale.

Fluxurile nete de capital stabil ar putea fi negative anul acesta şi anul viitor, în contrast puternic cu tendinţele regionale. Analiştii anticipează o majorare a deficitului comercial cu bunuri la peste 8% din PIB, conducând la o adâncire a deficitului de cont curent, în pofida exporturilor de servicii mai puternice. Investiţiile străine directe ar putea consta în principal în profituri reinvestite, păstrându-şi nemodificată ponderea în PIB. Potrivit lor, mai îngrijorător este faptul că guvernul a renunţat la îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE anul acesta, reducând co-finanţarea planificată. Intrările de fonduri structurale şi de coeziune s-au redus la 274 milioane de euro în primele şapte luni ale anului 2017 (conform Ministerului Finanţelor Publice) şi s-ar putea situa sub 1% din PIB anul acesta. Îmbunătăţirea de anul viitor ar putea fi minoră, ţinând cont de majorarea constrângerilor bugetare, context în care este puţin probabil să fie iniţiate noi proiecte mari de infrastructură, susţin ei.

Leul este supraevaluat în continuare din cauza intrărilor de capital în scădere şi a majorării costului unitar cu forţa de muncă. Tendinţa de depreciere caracteristică lunilor de toamnă, împreună cu riscurile fiscale şi politice ar putea menţine cursul EUR-RON în preajma sau chiar desupra nivelului de 4,60 până la finalul anului. Analiştii UniCredit Bank sunt de părere că BNR va îngădui o depreciere graduală a leului, iar tranziţia spre intervalul de tranzacţionare de 4,60-4,70 se va produce în primul trimestru al anului 2018, coincizând cu începutul ciclului de majorare a dobânzii de politică monetară.

„BNR a început înăsprirea monetară prin majorarea dobânzii la facilitatea de depozit cu 25 de puncte de bază până la 0,5% în octombrie şi anticipăm o nouă majorare până la 0,75% în noiembrie 2017. Până atunci, inflaţia anuală ar putea accelera peste 2% din cauza reintroducerii accizei la carburanţi şi a scumpirii energiei electrice şi gazelor naturale, toate reflectate în preţurile plătite de consumatori. Inflaţia totală şi cea de bază ar putea depăşi ţinta BNR în ianuarie 2018, din cauza efectelor de bază nefavorabile şi a creşterii preţurilor produselor nealimentare şi serviciilor. BNR ar putea reacţiona majorând dobânda de politică monetară de trei ori, până la nivelul de 2,5% în intervalul februarie-mai 2018”, mai arată analiştii.

Potrivit lor, există riscul a două conflicte cu autorităţile europene, unul legat de sustenabilitatea fiscală şi al doilea legat de independenţa justiţiei. Comisia Europeană dispune de mai multe instrumente pentru a pedepsi România decât în cazul Poloniei şi al Ungariei, în contextul existenţei Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru reforme judiciare.

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone