Gazoductul Giurgiu-Ruse va fi pus în funcţiune până la sfârşitul acestei luni

Conducta a fost construită în atelierele Inspet Ploieşti, iar austriecii de la Habau s-au ocupat, în principal, de forajele pe sub Dunăre, care au început la finalul lunii iulie
Gazoductul Giurgiu-Ruse va deveni operaţional săptămâna viitoare, pe 11 noiembrie, a declarat sâmbătă premierul bulgar Boyko Borisov, la reuniunea sa cu omologul său sârb, Aleksandar Vucic, la summitul şefilor de guvern din Europa de Est şi China, potrivit BTA. Transgaz, companie de stat implicată în proiect, a precizat că a fost trasă pe sub Dunăre conducta secundară, iar punerea în funcţiune va avea loc până la finalul acestei luni.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

UPDATE Gazoductul Giurgiu-Ruse, gata până la finalul lunii

Gazoductul Giurgiu-Ruse va fi pus în funcţiune în această lună, după ce constructorii au tras pe sub Dunăre şi conducta secundară, de rezervă, în următoarea perioadă derulându-se probele, a anunţat Transgaz, companie de stat implicată în proiect.

„Deşi, atât în contractul de finanţare, cât şi în contractul de execuţie, termenul de finalizare al lucrărilor este 31.12.2016, datorită utilizării tehnologiei avansate, a alegerii unor soluţii tehnice de succes, precum și a implicării personalului specializat, lucrările de execuție, probele de presiune, cuplarea conductei, inclusiv punerea în funcţiune a acesteia se vor finaliza până la sfârșitul lunii noiembrie 2016, cu aproximativ o lună mai devreme decât era planificat“, se arată într-un comunicat transmis duminică de Transgaz.

Compania de stat Transgaz precizează că a fost deja finalizată, probată şi recepţionată şi pusă în funcţiune conducta principală, fiind create condiţiile tehnice pentru asigurarea exportului de gaze naturale din România spre Bulgaria. În plus, staţiile de reglare măsurare, atât în România, cât şi înBulgaria, au fost construite şi recepţionate, astfel încât, după semnarea Acordului de Interconectare şi aprobarea metodologiei de rezevare de capacitate, se pot efectua activităţi de import şi export.

De altfel, Ministerul Energiei a confirmat că, în prezent, se fac probe şi că gazoductul va deveni operaţional cel mai probabil la jumătatea acestei luni, însă nu a putut înainta o dată certă pentru că lucrările sunt încă în curs.


Pentru Bulgaria, interconectorul de gaze cu România va fi primul care va deveni operațional după criza din 2009. Bulgaria a dovedit că este complet dependentă de livrările de gaze naturale rusești și, spre deosebire de alte state membre UE, complet vulnerabilă.

„Bulgaria urmărește în mod activ diversificarea surselor și livrărilor de gaze naturale“, a spus Boyko Borisov, potrivit BTA, citat de Agerpres.

În acest sens, premierul bulgar a făcut un apel și pentru finalizarea interconectorului de gaze cu Serbia deoarece este un proiect vital pentru ambele țări. Cele două interconectoare fac parte din strategia guvernului de la Sofia privind realizarea unui hub de gaze naturale pe teritoriul Bulgariei.

La sfârşitul lunii septembrie, sistemul de transport al gazelor din România a fost conectat la cel din Bulgaria, după ce constructorii au tras pe sub Dunăre conducta principală a gazoductului Giurgiu-Ruse. Acesta va face parte din proiectul BRUA, care va permite exportul gazelor de la Marea Neagră spre Austria şi Bulgaria.

Cele trei companii implicate în proiectul gazoductului Giurgiu-Ruse, compania de stat Transgaz, firma românească privată Inspet Ploieşti şi constructorul austriac Habau, au tras pe sub Dunăre conducta principală a gazoductului. Gazoductul va face parte din proiectul Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA), care va lega reţelele de gaze naturale din cele patru state şi va permite exportul gazelor de la Marea Neagră spre Austria.

„Este cea mai mare lucrare de acest gen din România și Europa până la acest moment, o lucrare de pionierat“, se arăta într-un comunicat transmis în septembrie de Ministerul Economiei, după ce ministrul Costin Borc efectuase o vizită de lucru la șantierul interconectorului de gaze naturale Giurgiu-Ruse.

Proiect finanţat cu bani de la UE

Conducta a fost construită în atelierele Inspet Ploieşti, iar austriecii de la Habau s-au ocupat, în principal, de forajele pe sub Dunăre, care au început la finalul lunii iulie.
Din Stația de Măsurare a Gazelor Giurgiu, gazele sunt transportate prin conducte DN 500 mm, în lungime de 5,1 kilometri până de la grupul de robinete Comasca (România). Lungimea efectivă a subtraversării este de 2,1 kilometri de la grupul de robinete Comasca până la grupul similar de la Marten (Bulgaria).

Conducta Giurgiu-Ruse, care va avea o lungime totală de aproximativ 25 de kilometri, dintre care 15,4 kilometri pe teritoriul Bulgariei şi 5,2 kilometri pe cel al României, trebuia să fie finalizată încă din anul 2012, dar proiectul a întârziat din cauza procedurilor privind subtraversarea Dunării.

Conducta, care va avea o capacitate maximă de transport de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an dinspre Bulgaria către România, iar capacitatea dinspre România spre Bulgaria va fi de 500 de milioane de metri cubi pe an, va putea fi folosită atât pentru importuri, cât şi pentru exporturi de gaze naturale. Primele importuri şi exporturi de gaze prin conducta Giurgiu-Ruse vor avea loc, cel mai probabil, începând cu anul gazier 2016-2017. Jakub Adamowicz, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru proiecte în domeniul energiei, a declarat în septembrie că Bulgaria trebuie să trateze cu prioritate lucrările de interconectare a reţelei sale de gaze cu cele din Grecia şi România.

Interconectorul România-Bulgaria a fost finanţat cu fonduri europene în valoare de 23 milioane de euro, din care 10 milioane de euro alocate lucrărilor de pe malul românesc şi 13 milioane de euro pentru partea bulgară, având termen de finalizare 31 decembrie 2016.

Parte a gazoductului BRUA

Gazoductul Giurgiu-Ruse va face parte din proiectul Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA), care va permite exportul gazelor de la Marea Neagră spre Austria.

În prezent, proiectul BRUA se află în faza de elaborare a proiectului tehnic pentru conducta şi staţiile de comprimare. De asemenea, se află în derulare procesul de obţinere a avizelor şi acordurilor necesare obţinerii autorizaţiilor de construire. După finalizarea acestei etape, urmează demararea procedurii de atribuire pentru achiziţia lucrărilor de execuţie aferente conductei şi staţiilor de comprimare, realizarea lucrărilor de execuţie şi punere în funcţiune, iar apoi începerea operării. Construcţia conductei ar putea fi finalizată, în acest caz, la sfârşitul anului 2019.

Proiectul BRUA a apărut după eşecul Nabucco şi presupune dezvoltarea unei capacităţi de transport gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) şi Ungaria (Csanadpalota), prin construirea unei noi conducte. BRUA va străbate teritoriul României pe o distanţă de 528 de kilometri, de la sud, din judeţul Giurgiu, spre vest, traversând judeţele Teleorman, Dâmboviţa, Argeş, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraş-Severin, Timiş şi Arad. Valoarea estimată a proiectului se ridică la 560 de milioane de euro.

Transgaz a semnat, la începutul lunii septembrie, la Budapesta, acordul prin care primeşte o finanţare europeană de 179 de milioane de euro prin Mecanismul Conectarea Europei, pentru lucrările de pe teritoriul României la gazoductul BRUA. După punerea în funcţiune, proiectul va asigura o capacitate maximă de transport gaze naturale de 1,5 miliarde metri cubi pe an înspre Bulgaria şi de 4,4 miliarde de metri cubi pe an înspre Ungaria. Prin această conductă ar urma să fie transportate spre Austria şi alte state vest-europene gazele extrase din Marea Neagră.

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone