Efectul devastator al unei alte ordonanţe discrete, limitat prin Legea Bugetului

Elena Deacu 07-02-2017
Cabinetul Grindeanu a dat liber la cheltuirea banilor publici FOTO: gov.ro
Ordonanța de urgență 9/2017, adoptată de Guvern pe 25 ianuarie, este considerată a fi, la nivel fiscal, ceea ce a fost ordonanța 13 în domeniul penal. Această ordonanță a ridicat întrebări cu privire la libertatea pe care o vor avea instituțiile publice în utilizarea banilor publici
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

După ce a aprobat o ordonanță de urgență de modificare a codurilor penale pe furiș, Guvernul este acuzat că dorește să facă același lucru cu o ordonanță mai veche, din 25 ianuarie.

Este vorba despre Ordonanţa de Urgenţă nr. 9, privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, care afectează Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.

Aprobarea OUG 9 în același mod în care a fost aprobată și OUG 13 a fost şi una dintre revendicările protestatarilor din Piaţa Victoriei, care au criticat trecerea de către Guvern a unei noi ordonanţe pe furiş. „După deja cunoscuta OUG 13, adoptată hoţeşte la ceas de noapte, ce a marcat atacul asupra statului de drept şi a justiţiei şi a scos 400.000 de oameni în stradă, în zilele următoare va trebui să revenim cu mai multă atenţie şi asupra OUG 9/2017, care a fost adoptată într-o manieră similară, fără dezbateri”, afirma zilele trecute Dragoş Pîslaru, fost ministru al Muncii în cabinetul Cioloş.

Liber la cheltuieli

Principala problemă adusă de OUG 9/2017 este articolul 7, care conţine un punct ce suspendă până la 1 ianuarie 2018 prevederile articolului 4 din legea 500 referitoare la creditele de angajament:  „(3) Aplicarea prevederilor art. 4, art. 26 lit. b), art. 285, art. 36 şi art. 57 lit. b) referitoare la creditele de angajament din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă până la data de 1 ianuarie 2018”.

Articolul arată că sumele aprobate prin legea bugetului „reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite”, „angajarea cheltuielilor se face numai în limita creditelor de angajament şi în scopurile pentru care au fost aprobate”, iar „angajarea cheltuielilor peste creditele de angajament şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovaţi”.

Sunt aşadar suspendate prevederile care obligau instituţiile să menţină cheltuielile în limita reglementată specifică a exerciţiului bugetar sau în limita creditelor bugetare aprobate, dar şi în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar.

Cu alte cuvinte, instituţiile publice nu puteau să plătească pe proiecte o sumă mai mare decât aveau prevăzut în bugetul anual şi nu puteau să ia sume destinate unui proiect pentru a le distribui altui proiect, dar nici să utilizeze creditele de angajament, necesare pentru eşalonarea cheltuielilor aferente proiectelor multianuale. Persoanele care încălcau prevederile acestui articol urmau să fie trase la răspundere, în condiţiile legii.

OUG 9 suspendă toate aceste prevederi, ceea ce dă astfel liber instituţiilor publice să cheltuiască fonduri publice şi să contracteze credite fără a fi limitate de nicio lege şi fără ca cineva să răspundă în faţa legii.

Amendamente salvatoare                    

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a intervenit însă pentru a clarifica această confuzie, introducând la legea bugetului pe 2017 amendamente, adoptate de comisiile reunite. Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, consideră că lucrurile s-au rezolvat, „în sensul în care la legea bugetului s-a introdus un amendament în care se precizează foarte clar că nu pot fi depăşite acele limite şi dacă sunt depăşite persoana respectivă este responsabilă penal”.

„A fost în ordonanţa nouă o prevedere care spunea că prevederile articolului 4 din legea 500 referitoare la creditele de angajament se suspendă până la 1 ianuarie 2018. Formularea respectivă, într-adevăr, conferea dreptul să semnezi contracte, adică să angajezi acele credite de angajament fără să atragă vreo răspundere. Înţeleg că legea bugetului a fost amendată astfel încât acel articol din legea 500 să rămână valabil”, a declarat Ionuţ Dumitru.

Pe de altă parte, vicepreşedintele comisiei de buget-finanţe a Senatului, liberalul Florin Cîţu, susţine că deşi au fost introduse acele amendamente, ordonanţa este încă în vigoare şi are numeroase probleme.

„Ordonanţa 9/2017 are cam aceleaşi efecte ca Ordonanţa 13 pentru Codul
Penal, doar că are efecte pentru Codul fiscal. Ordonanţa 9 nu a fost abrogată, este în vigoare, îşi produce efectele, iar cel mai important este articolul 7, care suspendă pentru tot anul 2017 articole din Legea finanţelor publice 500/2002, cele cu responsabilităţi penale, dar şi cele referitoare la aprobarea bugetului”, a declarat Florin Cîţu, la Palatul Parlamentului, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, efectele Ordonanţei 9/2017 se referă în primul rând la redistribuirea sumelor, în sensul că după adoptarea bugetului banii pot fi redistribuiţi „pe criterii politice, fără niciun fel de răspundere din partea celor care o fac“.

OUG 9/2017 a fost adoptată de Guvern în data de 25 ianuarie. Amendamentele la legea bugetului au fost introduse de Ministerul Finanţelor duminică, 5 februarie, iar miercuri, 7 februarie, plenul reunit al celor două Camere a adoptat proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2017 care conţinea aceste amendamente. 

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone