Efectul cătuşelor asupra economiei: Lupta anticorupţie ar putea ajuta România să obţină o creştere economică mai mare în următorii ani

Lupta anticorupţie se vede în economie, dar Guvernul trebuie să fie atent la deficitul bugetar FOTO: AP
Continuarea luptei anticorupţie ar putea ajuta România să înregistreze în anii următori o creştere economică mai ridicată decât prognozele actuale, în contextul în care se va tempera avansul economic al Uniunii Europene, de care depind semnificativ perspectivele României, potrivit Oxford Economics.
Share on Facebook57Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Economia României ar urma să avanseze cu 3,9% anul acesta, pentru a încetini treptat la 3,5% anul următor şi la 2,9% în 2018, în timp ce pentru 2019 creşterea PIB este estimată de Oxford Economics la 3,2%.

„Perspectivele pentru economia României sunt dependente într-o măsură foarte ridicată de UE, destinaţia a 70% din exporturi. Chiar dacă ameninţarea unei ieşiri a Greciei din zona euro s-a redus, creşterea economică a Europei este estimată să se tempereze în anii următori, astfel că avansul PIB al României este prognozat să încetinească la aproximativ 3% pe an în 2017-2019. Totuşi, reformele anticorupţie în derulare ar putea urca potenţialul de creştere peste 3,5%, dacă sunt continuate“, se arată în raportul firmei britanice de consultanţă.

Riscurile economice din România sunt concentrate în prezent pe impactului pe care măsurile de relaxare fiscală îl au asupra stabilităţii pe termen mediu a finanţelor statului, iar lipsa unui acord cu Fondul Monetar Internaţional lasă România vulnerabilă la o potenţială deteriorare a condiţiilor financiare, notează analiştii Oxford Economics.

Deficitul bugetar va rămâne mare până în 2020

Politica de relaxare fiscală va susţine consumul pe termen scurt, dar va eroda probabil şi baza fiscală, determinând majorarea deficitului bugetar la aproape 3% anul acesta.

Oxford Economcis estimează că deficitul bugetar va rămâne în anii următori foarte aproape de pragul maxim de 3% admis în UE. Astfel, anul acesta deficitul bugetar se va situa la 2,9%, cel din 2017 la 2,7%, pentru 2018 estimează un nivel de 3%, iar pentru 2019 de 2,9%.

Recent, Comisia Europeană (CE) a îmbunătăţit marginal prognozele de creştere economică pentru România, dar a avertizat asupra riscurilor reprezentate de legea dării în plată şi de majorarea substanţială a deficitului bugetar în 2016 şi în 2017, când acesta ar urma să treacă de limita de 3% admisă în UE.

Comisia Europeană, optimistă la creştere şi prăpăstioasă la deficit

Estimările privind ratele de creştere economică au fost revizuite pozitiv cu 0,1 puncte procentuale, atât pentru 2016 şi 2017, la 4,2% şi 3,7%, cât şi pentru anul trecut, la 3,6%, potrivit prognozei economice de iarnă, publicată joi de CE.

Anterior, Comisia estimase în toamnă o creştere economică pentru România de 3,5% pentru anul 2015, de 4,1% pentru 2016 şi 3,6% pentru 2017.

Comisia şi-a înrăutăţit aşteptările privind deficitul bugetar pentru acest an, la 3% (ESA), faţă de 2,8% cât anticipa anterior, în timp ce pentru anul următor aşteaptă un deficit de 3,8%, faţă de estimarea precedentă de 3,7%.

Share on Facebook57Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone