Economia mondială, pe punctul de a pierde războiul declanșat de supraîndatorarea statelor. Ce urmează?

Pentru majoritatea oamenilor, crizele economice apar precum furtunile iscate din senin. În realitate, există însă suficiente semnale care prevăd declanșarea unor eventuale catastrofe. Iar un semnal de alarmă pentru economia mondială îl reprezintă acumularea unor datorii fără precedent, potențial declanșator al unei recesiuni mai mari decât cea din care de abia am ieșit.
Share on Facebook212Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Acumularea unui munte de datorii nu este doar problema unor țări mai mai mari sau mai mici precum Grecia, Puerto Rico, Japonia sau mai nou China. Datoriile se acumulează de-a lungul și de-a latul mapamondului sporind riscul apariției în cascadă a incapacității de plată și ca piețele financiare să intre în haos.

„Lumea post-criză este o lume a datoriilor înalte, aflată într-un echilibru instabil. Nu trebuie decât un șoc pentru ca finanțele mondiale să se clatine”, spune Livier Blanchard, Economist-Șef al FMI, referitor la reducerea de creștere globală pentru acest an, parțial din cauza excesului de datorii.

„Trebuie să fim pregătiți pentru alte episoade de acest tip”, spune el referindu-se la intrarea Greciei în incapacitate de plată ceea ce a provocat închiderea băncilor grecești pentru trei săptămâni și temerea dezintegrării zonei euro în lipsa unui acord pentru refinanțarea urgentă a datoriei externe.

Rezultatele se lasă așteptate

Cu toate că acceptarea unui nou plan de austeritate a liniștit pentru moment spiritele privind Grecia, o soluție pe termen lung este dificil de anticipat. Guvernele au acceptat în general una dintre cele două strategii de răspuns la criza finaciară globală, fără ca să se înregistreze însă un succes notabil.

Europa a optat în cea mai mare parte pentru reducerea drastică a cheltuielilor pentru a readuce sub control bugetele guvernamentale, cu rezultate firave însă, din cauza creșterii minimale de PIB și a șomajului masiv din Grecia și alte state cu probleme asemănătoare.

Citiți și: Înapoi la criza din 2008? Se înmulțesc semnalele de recesiune globală

O altă abordare a crizei au avut SUA și China care au pompat sute de miliarde de dolari în diverse proiecte de investiții publice. Dar creșterile acestor două economii, deși superioare celor europene, sunt departe de a fi spectaculoase.

În paralel, toate băncile centrale din întreaga lume au redus drastic ratele dobânzilor și au eliberat cantități imense de numerar prin emisiuni de obligațiuni pentru a impulsiona creditarea companiilor și consumul final.

Rezultatul înregistrat la mijlocul anului trecut al datoriei globale (guvernamentale, companii și ale gospodăriilor) atinsese 200.000 de miliarde de dolari, o creștere de 57 de miliarde de dolari față de sfârșitul anului 2007, conform Institutului McKinsey. Această sumă înseamnă 27.500 de dolari pentru fiecare locuitor al planetei.

Spargerea bulei împrumuturilor sub-prime în 2008, inițiată de falimentul Lehman Brothers a declanșat o mare recesiune. După șapte ani, datoria globală raportată la PIB-ul global a crescut cu 17 puncte procentuale la 289%. Numai guvernele s-au împrumutat suplimentar în această perioadă cu încă 25 de mii de miliarde de dolari.

Japonia, țara datoriilor răsare

Din punct de vedere istoric, ajungerea la incapacitatea de plată era anticipată de modificări ale ratelor de dobândă. În perioada recentă guvernele s-au finanțat prin vânzarea de obligațiuni în valoare de mii de miliarde de dolari. Astfel, dobânda a rămas jos, alimentând suplimentar acordarea de credite.

Deși nimeni nu poate spune cu exactitate când mult este prea mult, datoriile înalte sunt asociate istoric cu afectarea creșterii economice.

Citiți și: Când economia Chinei încetinește, SUA tușește, iar Uniunea Europeană are gripă

Nicio altă țară nu este într-o situație mai dificilă ca Japonia. Datoria sa publică a ajuns la 235% din PIB, cel mai mare raport din lume, conform institutului Mc Kinnsey. Partea bună este că aproape integral datoria este internă, către bănci și persoane fizice, spre deosebire de Grecia de exemplu, a cărei datorie este deținută de creditori străini.

Nici China nu se simte prea bine în ciuda celor trei decenii de creștere continuă. Datoriile pe termen lung ale Chinei pot pune mari probleme cele-i de a doua economii mondiale. Datoria totală a Chinei a crescut de patru ori față de 2007, la peste 28 de mii de miliarde de dolari, din cauza finanțărilor acordate pentru proiectele imobiliare, fanteziste de multe ori, și dezvoltarea infrastructurii.

Căderea burselor de valori din China, la care a contribuit și supraîndatorarea investitorilor, crește temerile referitoare la stabilitatea financiară a economiei. Guvernul de la Beijing este pe punctul de a rata obiectivul propus de a ajunge la o creștere de 7% în acest an, care oricum este cea mai mică creștere din ultimul deceniu.

Share on Facebook212Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone