Drumurile noastre toate – care este realitatea de dincolo de cifrele din Master Planul de Transport

Așteptat pentru finalul lui aprilie în varianta sa finală, Master Planul de Transport, primește de la INS o bună și nemiloasă punere în context: aproape 40% din drumurile publice din România sunt pietruite şi de pământ, doar 35,4% sunt modernizate, iar restul sunt drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere.

Când vine vorba de infrastructura rutieră a României, importanța termenelor de predare a lucrărilor de importanță strategică, economică și socială – așa cum sunt prezentate a fi marile autostrăzi de pe hârtie – cade, mai mereu, în secund. Nimeni, de la companiile constructoare, la guvern, ministere și până la investitorii străini, nu mai ia în serios termenele de predare vehiculate în contractele prea des semnate, blocate, rupte, refăcute și semnate din nou (or, dacă preferați, resemnate).

Între toate planurile de investiții în infrastructura din România, probabil că Master Planul de Transport și-a pierdut cel mai mult relevanța, gravul nume al documentului devenind, mai ales în ultima perioadă, doar un enunț fără conținut. Cu toate acestea, lista de proiecte de investiţii din Master Planul de Transport a fost deja elaborată și discutată împreună cu Comisia Europeană, iar la finele lunii aprilie documentul ar trebui să fie finalizat. Asta explica, în urmă cu o lună, ministrul Transporturilor, Ioan Rus. Sigur, odată finalizată, strategia nu va putea fi modificată ulterior, căci MPT e un plan pe termen lung.

Lungul drum al statisticii

Cât de lung? Răspunsul vine, măcar într-o măsură, de la INS, care informează că la finele anului trecut, drumurile publice totalizau 85.000 de kilometri, din care 17.000 de kilometri (circa 20%) de drumuri naţionale, 35.000 de kilometri (aproximativ 41%) de drumuri judeţene şi puțin peste 32.000 de kilometri  (38%) de drumuri comunale. Asta pe scurt. Prezentate în detaliu, datele devin amețitoare. Totuși: “Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, în structura reţelei de drumuri publice s-au înregistrat: 30.240 km (35,4%) drumuri modernizate (în proporţie de 90,5% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 22.088 km (25,9%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 33.034 km (38,7%) drumuri pietruite şi de pământ. În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 44,4% din lungimea drumurilor modernizate şi 52,0% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită”, se arată în comunicatul INS.

În condițiile acestea, trebuie spus că Master Planul General de Transport pe toate tipurile de transport – rutier, feroviar, naval, aerian şi centre multimodale – este aproape gata. “În prezent a fost elaborată lista de proiecte pentru fiecare dintre aceste domenii de transport, credem noi că au fost respectate întocmai criteriile impuse de Comisia Europeană pentru elaborarea unui astfel de document, astfel că am ţinut cont şi de criteriile economice, de mediu şi sociale, astfel încât să generăm un document care să răspundă nevoilor de dezvoltare economică ale României”, declara recent ministrul Transporturilor, Ioan Rus, într-o conferinţă de presă organizată la finalul unei întâlniri cu comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Creţu.

“Vom reuşi probabil la finele lunii aprilie să ne apropiem de aprobarea finală, şi atunci putem vorbi despre strategia de implementare la modul adevărat, fără ca ea să mai poată fi modificată de către nimeni. În acea structură de proiecte şi priorităţi, şi Comisia ne va finanţa, şi instituţiile financiare internaţionale, şi bugetul statului. Deci cred că la finele lunii următoare vom avea un document care chiar dacă pică Guvernul sau pleacă ministrul, nu va mai fi modificat”, a mai spus ministrul.

Master Plan Fiction

Comisia Europeană este foarte interesată de acest document strategic, întrucât acesta reprezintă o precondiţie pentru accesarea fondurilor europene pentru marile proiecte de transport în perioada 2014-2020, a afirmat comisarul european, adăugând că documentul nu se referă doar la această perioadă de finanţare, ci vizează un interval mai larg, respectiv următorii 15-20 de ani. “Comisia Europeană apreciază faptul că acest Master Plan de Transport este detaliat şi acoperă toate tipurile de transport şi de finanţare. (…) Desigur, din punctul nostru de vedere mai sunt subiecte care trebuie clarificate, unele dintre ele extrem de importante, le-am discutat cu domnul ministru, este vorba de stabilirea criteriilor după care proiectele vor fi sortate în ordinea priorităţii, şi înţeleg că reprezentanţii ministerului vor avea o discuţie mâine pe această temă la Bruxelles cu DG Regio şi DG Transport, şi, de asemenea, evaluarea strategică a impactului asupra mediului înţeleg că va fi gata în foarte scurt timp”, a spus Creţu.

Master Plan-ul de transport prevede construcţia a 1.300 kilometri de autostradă, în valoare 13,7 miliarde euro, 1.825 kilometri de drumuri expres (9,9 miliarde euro), 2.874 kilometri de drumuri TransRegio (1,69 miliarde euro), 343 kilometri de drumuri TransEuro (190 milioane euro), 2.883 kilometri reabilitaţi de cale ferată (10,7 miliarde euro), 1.001 kilometri de linii de cale ferată cu viteze sporite (274,1 milioane euro). Sunt prevăzute, printre altele, investiţii la porturile Constanţa (865,3 milioane euro), Galaţi (110,7 milioane euro), Drobeta Turnu Severin (20,2 milioane euro) şi aeroporturile Bucureşti – Henri Coandă (668,9 milioane euro), Timişoara (111,5 milioane euro), Cluj-Napoca (131 milioane euro) şi Iaşi (93,5 milioane euro).

În momentul acesta, potrivit INS, din totalul drumurilor naţionale, peste 6.100 de kilometri (36%%) erau drumuri europene, 680 de kilometri (cu 6,1% mai mult decât în anul 2013, respectiv 39 km.) însumau autostrăzile, 276 de kilometri (1,6%) reprezintă drumurile cu trei benzi de circulaţie, aproape 1.700 de kilometri (circa 10%) sunt drumuri cu patru benzi de circulaţie. Mai există și 22 de kilometri de drumuri cu șase benzi de circulaţie.

Drumurile judeţene, erau, în proporţie de 44,2%, drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, iar drumurile comunale erau în proporţie de 46,3% drumuri pietruite. Pe de altă parte, liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însumau 10.777 km la 31 decembrie, din care 10.638 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 5 km linii cu ecartament îngust şi 134 km (1,3%) linii cu ecartament larg.
La sfârşitul anului trecut, lungimea liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4.029 km, reprezentând 37,4% din reţeaua de cale ferată în exploatare.