Deficitul bugetar și datoria publică sunt concepte abstracte pentru banii tăi reali

Deficitul bugetar ne spune de fapt o poveste despre viitorul imediat al fiecăruia dintre noi. Fiecare zecime de punct procentual crește factura datoriei externe cu încă 200 de euro pe cetățean în 2015, sumă care se adaugă la datoria deja existentă, de 2.200 de euro.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Premierul Victor Ponta a anunțat, marți, că s-a ajuns la “un acord de principiu” pentru bugetul pe anul 2015, acord pe care azi urmează să-l finalizeze cu FMI, CE și Banca Mondială. Ponta a spus ca bugetul pentru anul 2015 va fi construit in jurul unui deficit bugetar pe cash de 1,83% si de 1,2% din PIB pe ESA (cash si, respectiv, ESA, sunt cele doua modalitati de calculare a defictului) si nu va aduce taxe si impozite noi.

Singura măsură fiscală notabilă este scăderea TVA la pachetele all-inclusive din turism – de la 24% la 9% – potrivit primului ministru. De asemenea, taxa pe construcțiile speciale aplicată companiilor va scădea de la 1,5% la 1% dacă un proiect legislativ în acest sens va fi votat de Parlament, a mai spus Ponta.

Adevărul Financiar inside
  1. Deficitul bugetar al României indică de fapt creșterea datoriei publice pentru fiecare cetățean; valoarea actuală a datoriei publice a României este de patru miliarde de euro, adică 2200 de euro pentru fiecare cetățean;
  2. Micșorarea deficitului bugetar înseamnă limitarea împrumuturilor externe, iar majorarea lui, creșterea serviciului datoriei externe a României. Instituțiile financiare internaționale insistă pentru reducerea cheltuielilor bugetare pentru a fi sigure ca România va putea rambursa fără dificultăți creditele deja contractate – datoria publică este de peste 40 de miliarde de euro;
  3. Discuțiile s-au purtat inițial între o limită mai strictă cerută în special de UE, de 0,9% maxim din PIB, iar Guvernul insista pentru majorarea deficitului de la 1,4%, cât fusese convenit la începutul anului, la aproximativ 2% din PIB. Justificarea guvernamentală constă în necesarul de investiții pentru infrastructură si reducerea de taxe și impozite cerută de mediul de afaceri.
  4. Acordul stand-by pe care îl avem stabilit cu FMI și Comisia Europeană ne permite să beneficiem de dobânzi avantajoase la împrumuturil externe și o autofinanțare de doar 5% din valoarea programelor de investiții agreate de CE, restul de 95% fiind sume nerambursabile acordate de Bruxelles.
  5. Negocierile au condus la o acceptare parțială a cererii facute de partea română, într-o declaraţie comună a delegaţiei FMI-Comisia Europeană se arată că echipele instituţiilor financiare internaţionale împreună cu autorităţile au ajuns la o înţelegere generală cu privire la bugetul anului 2015, în concordanţă cu ţintele din program, susţinut de un acord stand-by cu FMI şi de asistenţa CE pentru balanţa de plăţi.
  6. Premierul – adică cel care a condus negocierile – nu explică cum va reuși să se încadreze în limita de 1,83%, deja agreată cu creditorii externi ai României, FMI și UE. Chiar dacă a obținut în negocieri aprobarea pentru cheltuieli publice mai mari (între care și promisiunile electorale), totuși, este încă necunscut modul în care va reuși să finanțeze cele 15 miliarde de lei – valoarea facturilor cu care s-a încărcat bugetul prin angajamentele electorale ale actualui guvern.

 

Proiectul de buget include o ţintă de deficit cash (care cuprinde cheltuielile efectuate – n.r.) de 1,8% din PIB şi un deficit de 1,2% din PIB în termeni ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor – n.r.). Acest lucru este în concordanţă cu îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) care, în anul 2015, se situează la 1% din deficitul PIB în termeni structurali (în bază ESA), pe fondul unei absorbţii mai mari a fondurilor Uniunii Europene.

O misiune comună care va avea drept scop o evaluare completă a programului se va afla la Bucureşti în luna ianuarie, se mai spune în declaraţie.

Premierul Victor Ponta nu a ratat ocazia de a prezenta încheierea acestei înțelegeri ca pe o victorie a cabinetului său: „Pe baza acestui acord de principiu vom finaliza bugetul, astfel că vineri dimineaţă să îl votăm şi să îl trimitem în Parlament. Nu se construieşte bugetul pe baza vreunei creşteri de taxe sau a vreunui impozit. Bugetul se închide fără a introduce nicio altă taxă sau impozit. Cota unică de 16% rămâne. Există o taxă care se reduce, de la 1,5% la 1%, probabil azi va fi la Camera Deputaţilor proiectul de lege care consfinţeste acest fapt, este vorba de taxa pe construcţiile speciale. Era un obiectiv fundamental. Al doilea lucru: toate măsurile de stimulare economică sau solidaritate socială rămân: scăderea CAS cu cinci puncte procentuale, scutirea de impozit a profitului reinvestit, majorarea pensiilor cu 5%, dublarea alocaţiilor pentru copiii din familii sărace. La fel, creşterea salariului minim la 975 de lei de la 1 ianuarie şi la 1.050 lei de la 1 iulie. În 2015 vom plăti şi ultimele titluri excecutorii pe 2016″, a afirmat Ponta.

Ponta mai spus ca Romania isi doreste cresterea deficitului pe 2015 cu alte 0,3 puncte din PIB pentru aparare, dar reprezentantii Comisiei Europene la negocieri nu au avut mandat pentru a accepta aceasta crestere, pentru care Romania trebuie sa primeasca o derogare de la Consiliul European, unde va fi reprezentata de Traian Basescu.

“Structura deficitului pe cash este in acest fel: 1,4% din PIB pe MTO, 0,4% din PIB pentru cofinantarea proiectelor europene. Cei 0,3% pentru Aparare trebuie obtinuti la Consiliul European”, a precizat premierul Ponta.

 

 

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone