De ce afacerile la domiciliu, făcute din pasiune, revoluționează piața muncii

Cele mai profitabile hobby-uri și priceperi din mediul offline se găsesc în domeniile renovărilor și decorațiunilor interioare, design, fotografie sau culinar FOTO: AP
Tehnologia a reușit să formeze și apoi să accelereze o întreagă piață nonformală a muncii: se lucrează la periferia antreprenoriatului și tot mai aproape de pasiunile și priceperile individuale. Profitând de noile oportunități, tot mai mulți români reușesc să câștige bani din propriile hobby-uri.
Share on Facebook342Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Deși foarte dinamică la nivel internațional, piața nonformală a muncii nu a fost luată prea des în seamă și în România. Chiar dacă în București și marile orașe ale țării curente ca freelancing-ul sau micro-antreprenoriatul au prins viteză în ultimii ani, puține studii s-au concentrat în direcția celor ieșiți din câmpul muncii tradiționale, operate la biroul angajatorului, și inițiați în munca pe cont propriu, fie din poziția de freelancer, fie din cea de micro-antreprenor. Astfel, rezultatele unui studiu al Visa Europe, date ieri publicității, vin să aducă lumină într-un domeniu pe cât de sprinten, pe atât de neclar.

Românii care au reușit să își transforme pasiunile în afacere, spun cei de la Visa, pot câștiga venituri suplimentare de peste 5.000 de lei și chiar de 10.000 de lei (mai ales în București și Ilfov), iar cele mai profitabile hobby-uri și priceperi din mediul offline se găsesc în domeniile renovărilor și decorațiunilor interioare, design, fotografie sau culinar.

Motivați intrinsec, de propriile pasiuni

Tot din studiul Visa reiese că persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani au cel mai mare venit anual, de circa 6.300 lei, și că pasiunea reprezintă principala motivație pentru aproape 60% dintre românii care au pornit o afacere dintr-un hobby. Media europeană este de 43%. Aproape o treime dintre participanții la sondaj (29%) au avut ca principal motiv schimbarea activității față de cea de la locul de muncă, iar 26% au spus că doresc să lucreze pentru ei înșiși. Ambele răspunsuri pot caracteriza foarte bine ideea pe care se bazează freelancing-ul și micro-antreprenoriatul, comportamente descrise pe larg într-un articol despre cele mai cunoscute spații de co-working din România, și reluate pe scurt aici: când primii membri ai generației Y – tinerii născuți în anii ’80 – pătrundeau pe piața muncii din România, la începutul și jumătatea anilor 2000, ideea de freelancing lipsea cu desăvârșire din peisajul local. Pur și simplu nu auzeai de oameni care să lucreze pe cont propriu, care să își vândă priceperea, oricare ar fi ea, către diverse companii. Nu se muncea de acasă sau din cafenea, și chiar specialiștii IT, CeiMaiCăutațiDintrePământeni, erau cuminte așezați la birourile firmelor angajatoare.

Citiți și: Cele mai bune afaceri la domiciliu: în ce domenii merg bine business-urile făcute acasă

În doar câțiva ani, influențată serios de avansul tehnologic și de apariția crizei economice internaționale (în anul 2008, membrii născuți la mijlocul generației Y, în 1985, aveau 23 de ani), piața muncii a ajuns de nerecunoscut. Și asta pentru că multe dintre profesiile și meseriile tinere au apărut în LumeaNouă, trecută de la constrângerile de spațiu la constrângerile de timp (mulți numim fenomenul acesta globalizare, pe care o explicăm tocmai prin avansul tehnologic), iar zona sarcinilor care pot fi rezolvate și monetizate de la distanță a crescut cu o viteză amețitoare. Odată cu ele s-a ridicat freelancerul, adică semânța care stă la baza oricărei microculturi antreprenoriale.

Atracția lucrului pe cont propriu

Ideile acestea sunt deja cunoscute, dar nu același lucru se poate spune despre comportamentele și obiceiurile românilor care creează piața nonformală a muncii. De exemplu, e bine de notat că “patru din zece români care ar putea să-și deschidă o afacere dintr-un hobby sunt îngrijorati de birocrația excesivă legată de administrarea firmei”, așa cum declară Cătălin Crețu, director regional al Visa Europe pentru România, Croația și Slovenia.

Mai important, cercetarea Visa arată că trei din patru români care au o pasiune pot obține venituri suplimentare de pe urma ei, iar patru din zece români spun că vor opta pentru o astfel de variantă în viitor. Cei mai mulți sunt motivați intrinsec, chiar de pasiunea lor (65% dintre respondenți), de flexibilitatea propriului business (46%) sau de dorința de a fi propriul șef (44%).

Circa 70% din cei care vor să demareze o afacere pe baza unui hobby vor ca aceasta să devină principala lor sursă de venit, iar 16% și-au propus să atingă obiectivul acesta în următorii cinci ani. Peste jumătate dintre aceștia vor lansa atât un website propriu, pentru ca produsele sau serviciile oferite să devină accesibile unei baze mai largi de clienți, cât și o pagină de social media pentru a-și consolida profilul.

Citiți și: Banul de acasă – idei de surse de venituri suplimentare pentru casnice

Unde se vând hobby-urile

Lucrul acesta se petrece deja, iar pe lângă platformele sociale obișnuite, și-au făcut apariția site-urile care se adresează direct celor care au o pricepere pe care o pot monetiza cu ușurință. În România, una dintre cele mai cunoscute astfel de rețele generaliste (mai există altele, multe, nișate pe zona de IT) este microjoburi.ro.

Inițiativa este inspirată de site-ul american TaskRabbit, care este un fel de bursă a priceperilor individuale: unii vând servicii de traduceri sau dezvoltare web, alții asamblează mobilier sau oferă lecții de tenis. Aceleași priceperi (mai toate pornite din pasiune) se vând și cumpără pe micojoburi.ro, unde sarcinile se împart între priceperi online și offline: meditații la limba germană (25 de lei), editare foto și video (50 de lei), actualizarea și întreținerea unei pagini web (50 de lei), tehnoredactare (10 lei) sau chiar consultanță financiară (50 de lei). Orice pricepere poate să devină serviciu prestat, orice pasiune se poate transforma într-o sursă proaspătă de venit. Pentru că piața nonformală a muncii înseamnă contactul mult mai rapid între cel care își oferă serviciile și cel care le caută.

 

 

Share on Facebook342Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone