Cum va rezolva Guvernul deficitul bugetar: tăieri la Sănătate şi la Educaţie

Elena Deacu 28-02-2017
Investiţiile, Educaţia şi Sănătatea sunt primele vizate în cazul unei rectificări bugetare pe care Guvernul ar putea fi nevoit să o facă, în contextul în care Comisia Europeană a cerut măsuri pentru reglarea deficitului, iar execuţia bugetară este foarte slabă la început de an.

Guvernul are termen limită până în aprilie să readucă bugetul în ţinta realistă de deficit, iar tăieri ar putea fi făcute la Sănătate şi la Educaţie, în condiţiile în care execuţia bugetară este slabă, la început de an, iar estimările oficialilor români în privinţa deficitului sunt foarte optimiste.

„O să taie investiţiile şi apoi o să înceapă să facă rectificare în scădere şi să taie banii de la Sănătate, Educaţie, mai iau de la Parlament, de la administraţiile locale”, a declarat economistul Dragoş Cabat pentru „Adevărul”.

Ca în fiecare an, autorităţile manevrează cheltuieli, amână investiţiile pentru a ţine sub control deficitul, dar „echilibristica în acest an este prea mare, fiind clar pentru toată lumea că nu ne vom încadra în deficitul de 3%”, a declarat şi analistul economic Aurelian Dochia, potrivit bursa.ro.

Declaraţiile celor doi vin în contextul în care execuţia bugetară pe luna ianuarie a adus venituri de 19,2 miliarde lei, cu 5,7% mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cheltuielile au crescut cu 3,5% raportat la aceeaşi perioadă, până la 16,2 miliarde lei.

De ce au scăzut veniturile                                                                 

Potrivit lui Dragoş Cabat, unul dintre motivele pentru care au scăzut aşa de mult veniturile a fost reducerea TVA, care s-a efectuat în doi paşi: o dată de la 24% la 20% pe parcursul anului 2016 şi a doua oară la 19%, începând cu 1 ianuarie 2017. „Iar acum nu numai că sumele colectate au fost mai mici din cauza scăderii TVA, dar şi plata a fost mai slabă”, a declarat economistul.

Potrivit Ministerului Finanţelor, încasările din TVA au înregistrat o scădere faţă de ianuarie 2016 cu 24,8%, pe fondul reducerii cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, măsură care s-a reflectat în încasările începând cu luna februarie 2016. De asemenea, rambursările de TVA au fost mai mari cu 75 milioane de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, reprezentând 1,2 miliarde lei.

Potrivit lui Dochia, însă, efectele măsurii de scădere a TVA de la 24% la 20%  au trecut de mult. „Nici măcar reducerea de la 20% la 19%, din ianuarie anul în curs nu ar fi trebuit să fie menţionată ca motivaţie pentru reducerea încasărilor, întrucât ea trebuia să fie deja prevăzută în buget, fiind cunoscută încă din anii anteriori”, a mai spus el.

„În concluzie, scăderea TVA nu este o justificare pentru diminuarea veniturilor, această evoluţie din luna ianuarie fiind surprinzătoare şi, în acelaşi timp, fiind un semnal rău pentru 2017. Oricum, bugetul propus era foarte, foarte la limită şi ar fi trebuit ca toate să meargă perfect ca acesta să iasă”, a precizat Dochia.

 „Lunile ianuarie-februarie erau oricum luni mai proaste de încasare a taxelor, dar probabil că o să meargă, cel puţin în prima jumătate a anului, în ritmul acesta, cu încasări mult mai slabe decât anul trecut”, a declarat Cabat.

Cheltuieli, nu şi investiţii

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 16,2 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 3,5% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, diminuându-se cu 0,1 puncte procentuale ca pondere în PIB.

Creşterea lor a fost determinată în principal de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016, potrivit Ministerului de Finanţe. În schimb, cheltuielile pentru investiţii au fost de numai 0,04% din PIB în ianuarie, în condiţiile în care Guvernul estimează că va aloca în acest an 4,2% din PIB pentru investiţii.

Cu toate acestea, ianuarie nu este luna cea mai bună pentru investiţii şi nici proiecte europene nu prea se fac, însă „şansele să facă investiţii anul ăsta, mai ales că nu o să fie bani, şi şansele să atragă bani europeni anul ăsta aşa cum au sperat sunt zero”, potrivit lui Cabat.

Răspuns pentru Comisia Europeană

Vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrivskis şi Comisarul pentru Afaceri Economice şi Financiare, Pierre Moscovici, au trimis ministrului de Finanţe, Viorel Ştefan, o scrisoare în care avertizează că, potrivit datelor disponibile, deficitului ar urma să depăşească 3% în 2017 şi cer ca Executivul să anunţe măsuri clare pentru reducerea lui.

Ministerul Finanţelor a transmis, însă, că scrisoarea CE reprezintă o procedură formală în cadrul unui dialog instituţional constructiv.

„Prin scrisoarea transmisă, Comisia Europeană se arată preocupată de o eventuală depăşire a ţintei de deficit pentru anul 2017. Conform bugetului de stat aprobat de Parlamentul României, Guvernul şi-a asumat un deficit bugetar sub 3%, cu respectarea criteriilor de la Maastricht. Diferenţa dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare”, arată Ministerul Finanţelor, într-un comunicat.

Potrivit Ministerului de Finanţe, scrisoarea Comisiei Europene reprezintă o procedură formală în cadrul unui dialog instituţional constructiv, „este un exerciţiu de transparenţă pe care îl apreciem ca fiind parte din demersul normal de comunicare către un stat membru în situaţia în care prognoza CE indică anumite riscuri”.

Mai mult, ministerul subliniază că, deşi cele două părţi au opinii diferite privind prognoza economică pentru anul 2017, „Guvernul s-a angajat să implementeze un Program de guvernare menit să aducă dezvoltare sustenabilă, investiţii în infrastructură şi creare de noi locuri de muncă, cu respectarea unei ţinte de deficit de sub 3% din PIB”.

Bugetul pe 2017 al României este fundamentat pe o creştere economică de 5,2% şi un deficit bugetar de 2,99%.