Cum se va transforma România într-un megaşantier. Noul SF „Autostrăzi 2030“, după Master Planul de Transport

În fiecare lună se vor construi câte şapte kilometri de autostradă şi 11 kilometri de drumuri expres
Din datele afişate în Master Planul General de Transport reiese că în România se vor construi simultan câteva mii de kilometri de autostrăzi, drumuri expres şi căi ferate în doar 14 ani, ceea ce presupune investiţii de peste 40 de miliarde de euro şi viteze astronomice de execuţie.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Master Planul General de Transport, adoptat miercuri de Guvern, prevede construcţia a 6.800 de kilometri de artere rutiere, dintre care 1.220 de kilometri de autostradă şi 1.900 de kilometri de drumuri expres, precum şi modernizarea a 5.000 de kilometri de cale ferată, 15 aeroporturi şi 32 de porturi.

Toate ar trebui să fie gata până în anul 2030, adică peste 170 de luni (5.100 de zile calendaristice sau 3.700 de zile lucrătoare), începând din această toamnă.

Ei bine, pentru a realiza toate proiectele prevăzute a fi finalizate până în 2030, România ar trebui să devină un megaşantier de infrastructură în care vor fi depăşite mai multe recorduri europene şi chiar mondiale în ceea ce priveşte ritmul investiţiilor, dar mai ales vitezele de execuţie ale lucrărilor.

„Adevărul“ vă propune o analiză în detaliu a marilor proiecte creionate de Guvern în acest Master Plan – documentul pe baza căruia vom cere bani europeni pentru construcţia de drumuri şi autostrăzi, reabilitarea de căi ferate şi modernizarea porturilor şi aeroporturilor.

Investiţii: 255 de milioane de euro pe lună

Totalul general al investiţiilor necesare pentru toate proectele din Master Plan este de 43,5 miliarde de euro.

Asta înseamnă că în fiecare an din următorii 14 vom aloca mai mult de trei miliarde de euro sau, mai detaliat, în fiecare lună din următoarele 170 (echivalentul perioadei până în anul 2030) vom aloca 255 de milioane de euro, numai pentru infrastructură.

Autostrăzi, mai ceva ca-n Occident

În anul de graţie 2030, Carpaţii vor fi traversaţi de patru autostrăzi (Sibiu-Piteşti, Comarnic-Braşov, Braşov-Bacău şi Târgu-Mureş – Iaşi) şi de două drumuri expres (Drobeta-Turnu Severin – Lugoj şi Piteşti-Braşov).

La autostrăzi, după ce în ultimii 25-26 de ani s-au construit 600 de kilometri cu o viteză medie de execuţie de 65 de metri pe zi, în următorii 14 ani această viteză medie va creşte la 329 de metri pe zi.

Mai exact, vom construi 87 de kilometri de autostradă pe an (7,1 kilometri pe lună), pentru ca la finalul intervalului, în 2030, să avem în total 1.220 de kilometri de autostradă.

În aceeaşi perioadă vom mai construi şi 136 de kilometri de drumuri expres pe an, ceea ce înseamnă 11,2 kilometri pe lună sau 373 de metri pe zi. Toate – autostrăzile şi drumurile expres – se vor face simultan!

Revenind la autostrăzi, să nu uităm că tronsoanele Comarnic-Braşov şi Sibiu-Piteşti traversează zone montane dintre cele mai dificile, deci vor avea viaducte de mare înălţime şi tuneluri de mare lăţime.

Concret, Sibiu-Piteşti va avea 14,5 kilometri de tuneluri (câte 7,5 kilometri pentru fiecare sens de circulaţie), iar Comarnic-Braşov va avea 20 de kilometri de tuneluri (câte 10 kilometri pentru fiecare sens de circulaţie).

Poduri şi viaducte: 31 de kilometri pe Sibiu-Piteşti şi mai mult de 20 de kilometri pe Comarnic-Braşov.

Puţină atenţie la tuneluri: pentru a avea un termen de comparaţie, amintim că viteza de săpare a tubului subteran propriu-zis este în prezent, la metroul bucureştean, de 16 metri pe zi (utilajele botezate „Sfânta Filofteia“ şi „Sfânta Varvara“ ating această viteză).

Dar pentru a realiza numai tunelurile de pe Comarnic-Braşov şi Sibiu Piteşti ar fi nevoie de o viteză de săpare de cel puţin 20 de metri pe zi, în condiţiile în care roca montană este mult mai dură, mai greu de străpuns decât subteranul „moale“ al Bucureştiului.

Aşadar, vom realiza 329 de metri de autostrăzi pe zi, în condiţiile în care noi am înregistrat până acum o viteză de execuţie de doar 65 de metri pe zi, iar recordul european în materie este de 158 de metri pe zi (atins de Ungaria, cu 800 de kilometri în 14 ani).

Ba, mai mult, vom avea lucrări de artă în zone montane, tuneluri, poduri şi viaducte pentru care ne vor invidia „colegii“ din Occident (de exemplu, nemţii şi austriecii) care dispun de asemenea megastructuri.

Senzaţii tari pe drumurile de fier

În timp ce şantierele de autostrăzi şi drumuri expres vor dudui şi lamele buldozerelor se vor înroşi din cauza vitezei de lucru, drezinele şi celelalte utilaje de modernizare a căilor ferate vor scoate efectiv scântei.

Asta pentru că în următorii 14 ani vom reabilita aproximativ 5.000 de kilometri de cale ferată, din care 1.000 de kilometri numai pentru ca trenurile să poată atinge viteza comercială de 160 km/h. Ceea ce înseamnă reabilitarea a 71,5 kilometri de linii ferate pe an pentru viteze superioare, adică şase kilometri pe lună.

Reamintim că la singurul tronson pe care trenurile pot atinge viteza comercială de 160 km/h, adică la cei 225 de kilometri ai liniei Bucureşti-Constanţa, lucrările au durat 10 ani.

Reiese – statistic vorbind – că viteza medie de executare a lucrărilor de reabilitare a fost, pe Bucureşti-Constanţa, de 22,5 kilometri pe an, respectiv 1,8 kilometri pe lună (puţin peste 40 de metri pe zi).

Aşa va arăta, deci, megaşantierul România: până în 2030, în fiecare lună se vor construi câte şapte kilometri de autostradă (din care cel puţin trei sfredelind munţii), dar şi 11 kilometri de drumuri expres, simultan cu şase kilometri de linii ferate (reabilitări), investindu-se în total 255 de milioane de euro.

lucrari autostrada tunel cai ferate 2

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone