Au fost odată buticarii: Cum au reușit marile rețele de retail să ocupe piața comerțului tradițional

Micii comercianți par să piardă războiul cu marile rețele de retail FOTO: Mediafax
Anul 2016 se anunță unul destul de activ în zona comerțului alimentar. În timp ce micii buticari vor continua să lupte pentru supraviețuire, marile rețele de comerț modern se vor bate pentru acapararea a cât mai mult din piață.
Share on Facebook67Share on Google+0Tweet about this on Twitter0Share on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Dacă în urmă cu 20 de ani comerțul tradițional avea 100% din piață, în prezent, marile lanțuri de magazine au reușit să scoată din joc mai mult de jumătate din micii comercianți.

Măsurile fiscale de anul trecut, cele din acest an și deciziile de majorare a salariului minim pe economie au condus la o creștere considerabilă a consumului. În aceste condiții, piața este mult mai atractivă, iar multinaționalele din acest sector mizează pe o extindere agresivă.

Pe acest fond, micile afaceri nu numai că stagnează, dar foarte muți comercianți s-au văzut nevoiți să tragă obloanele. Locul lor a fost și va fi luat în comerțul de proximitate de marile rețele, care țintesc în continuare afacerile de la colțul blocului.

Datele din piață arată că, dacă la începutul lui 1996, Metro abia își făcea loc pe piață, în prezent, la final de 2015, comerțul modern deținea 1.690 de magazine, dintre care peste 800 cu formate profilate pe zona de proximitate.

Mai mult, ultimii trei ani, în care rețelele autohtone de retail au fost înghțite de multinaționale – Auchan a cumpărat Real, iar Carrefour lanțul Billa – ne arată că lupta pentru supraviețuire pe o piață de peste 8,5 miliarde de euro va fi una pe viață și pe moarte, iar cei mai vulnerabili sunt micii comercianți.

„Forța” nu e cu ei

Din 1996 și până acum, micii comercianți au pierdut aproape 60% din piață în favoarea comerțului modern, unde cele 12 rețele de retail dețin supremația. Și asta în condițiile în care în vestul Europei, comerțul modern domină 90% din întreaga piață.

Problema pe care și-o pun micii comercianți este unde se va ajunge în condițiile în care marile rețele au o forță din ce în ce mai mare pentru extindere.

„Nu cred că vor mai rezista mult micii comercianți. Cele mai mari probleme sunt în marile orașe. Marile rețele deschid magazine lângă micii comercianți și cunoaștem cazuri în care retailerii practică prețuri sub cele de achiziție. Au puterea să reziste până îl omoară pe micul comerciant”, a declarat pentru Adevărul Financiar președintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, Cora Muntean.

Potrivit acesteia, raportul de forțe este net favorabil marilor rețele. Ea spune că retailerii au o mai bună capacitate de a negocia prețurile. „Micul comerciant ia cantități mici. Pentru acest lucru trebuie să mergă la centre de angro. Evident ajunge să ia marfa la a doua sau la a treia mână, iar prețul final va fi mai mare”, a adăugat Cora Muntean.

Micii comercianți ar avea totuși o soluție în ceea ce privește concurența cu marile rețele de magazine. „Noi vrem să facem o platformă de achiziții, o asociere prin care să negociem direct cu furnizorul, iar marfa să fie luată la prima mână”, a explicat președintele Asociației Micilor Comercianți.

O altă problemă pe care o întâmpină buticarii este legată de spațiile în care își desfășoară activitatea. „Avem un caz la Cluj, cu un comerciant care funcționa de opt ani într-un spațiu închiriat. Acesta a fost somat de proprietar să părăsească spațiul începând din ianuarie, fără avertismente și fără prea multe explicații, chiar dacă pe întreaga perioadă a contractului și-a plătit datoriile. Locul lui va fi luat de un magazin ce aparține unei mari rețele de retail” , a adăugat Cora Muntean.

Lupta pentru formate mici

În timp ce micii comercianții caută soluții de supraviețuire, marile rețele sunt în plină expansiune. În ultima perioadă, bătăliile se dau pentru zonele de proximitate, cu formate pe măsură.

Unul dintre cele mai bune exemple ale acestui sistem vine de la Metro, care în ultima perioadă și-a îndreptat atenția către formatul magazinelor „La doi Pași”, lansat în 2011.

Acesta funcționează în sistem franciză, are deja peste 500 de unități și este adresat jucătorilor din comerțul tradițional. Magazinele sunt deschise atât în marile orașe, dar și în cele mici sau medii și chiar în mediul rural. Metro le oferă partenerilor exact ce nu au micii comercianți: capacitatea de a obține marfă în condiții bune de cantitate și preț. Mai mult, retailerul german se ocupă și de instruirea personalului noilor magazine.

Un alt format care amenință buticarii este cel Shop&Go, de la Mega Image. Acest format deține deja peste 250 de magazine care au ocupat deja locul minimarketurilor de parter de bloc.

Și polonezii de la Profi au pus ochii pe zona de proximitate. Aici au dezvoltat formatul Profi City, orientându-se în paralel și înspre zona rurală, unde încearcă să impună magazinele Loco.

Al doilea jucător ca forță din retailul românesc, Carrefour, le face concurență micilor comercianți cu formatele Expres și Market. Mai mult, Carrefour a reușit să achiziționeze la finalul anului trecut rețeaua de 86 de magazine a lanțului de supermaketuri Billa.

Lupta pentru prețuri mici

Pe fondul creșterii consumului, și producătorii autohtoni caută cele mai bune soluții pentru a-și plasa marfa. Marii comercianți vor preț mic și marfă multă de bună calitate.

„Retailerii se aprovizionează acolo unde găsesc cantitatea necesară consumului zilnic. Producătorii autohtoni nu pot face nici ei față acestor cerințe”, susține președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoș Frumosu.

Acesta spune că o organizare mai bună a producătorilor ar fi benefică și pentru micii comercianți. „Dacă micii producători s-ar asocia și ar avea propriile depozite, ar vinde și către retaileri și către buticari, iar toată lumea ar fi mulțumită”, a precizat Frumosu.

Potrivit acestuia, micii comercianți vin cu prețuri mai mari pe piață pentru că nu-și permit să parcurgă distanțe mari până la diferiți producători și sunt nevoiți să se aprovizioneze din angro-uri, unde găsesc mai multe variante de marfă, însă nu la prețurile de producător.

În aceste condiții, Frumosu crede că o organizare în acestă zonă a comerțului alimentar ar fi benefică atât pentru producători, cât și pentru vânzători, iar rezultatele s-ar putea vedea în prețul final, cel pe care îl plătește consumatorul.

 

Share on Facebook67Share on Google+0Tweet about this on Twitter0Share on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone