Cum a dat Rompetrol o ţeapă statului prin „creanţa Libia“. Ce se întâmplă cu datoria?

Justiţia a stabilit că banii din "creanţa Libia" se cuveneau statului. Patriciu i-a încasat, iar KazMunaiGaz a încercat să bage firma în insolvenţă FOTO: Mediafax
Statul şi grupul Rompetrol au avut mai multe contre de-a lungul timpului, cea mai recentă fiind cauzată de „creanţa Libia“, pe care statul român trebuia să o primească în contul unor lucrări executate înainte de 1989 şi despre care justiţia s-a pronunţat definitiv şi irevocabil în 2014.

Mai exact, Rompetrol SA a fost înfiinţată în 1974 ca reprezentant la nivel internaţional al industriei petroliere româneşti. Statul român a obţinut în anii ’80 o concesiune în Libia, în bazinul Murzuk, dar, în 1992, Guvernul Văcăroiu a vândut zăcământul către grupul spaniol Repsol din cauză că România nu dispunea de sumele necesare pentru a dezvolta acest proiect.

Operaţiunile din Libia se desfăşurau prin Rompetrol, însă numai o parte din suma respectivă de bani a ajuns în conturile statului, iar restul nu au ajuns niciodată.

În anul 1998, omul de afaceri Dinu Patriciu a cumpărat Rompetrol SA, iar creanţa a fost folosită de către acesta. În anul 2001, Patriciu a cumpărat rafinăria Petromidia, iar în anul 2007 a vândut 75% din grupul Rompetrol către kazahii de la KazMunaiGaz. Ulterior, în anul 2009 a vândut şi restul. Patriciu a murit în data de 19 august 2014.

„Dosarul Rompetrol“

Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunţat definitiv în dosarul Rompetrol la finele anului trecut şi a statuat că Rompetrol, în solidar cu două persoane fizice, trebuie să achite datoria respectivă către buget.

Astfel, instanţa i-a condamnat definitiv, în luna octombrie 2014, pe Alexandru Bucşă, administrator şi director economic al Rompetrol la data faptelor, la patru ani de închisoare pentru complicitate la delapidare. El a mai fost condamnat la câte trei ani pentru complicitate la spălare de bani, respectiv constituire a unui grup infracţional organizat. Instanţa a dispus ca Bucşă să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de patru ani, la care a adăugat un spor de doi ani, astfel că acesta a primit, în final, şase ani de închisoare.

Petrică Grama, fost şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor Publice, a fost şi el condamnat la doi ani de închisoare pentru complicitate la delapidare şi la un an pentru constituirea unui grup infracţional organizat. La pedeapsa cea mai grea a fost adăugat un spor de patru luni, astfel că acesta execută doi ani şi patru luni de închisoare.

Solicitare de intrare în insolvenţă şi schimbarea numelui

Prin aceeaşi decizie, Rompetrol SA a fost obligată, în solidar cu cei doi, să plătească aproximativ 58 de milioane de dolari Ministerului Finanţelor. Astfel, justiţia a statuat că banii din „creanţa Libia“ se cuveneau, de fapt, statului.

Rompetrol SA trebuie să plătească, conform justiţiei, suma în cauză, plus dobânzi şi penalităţi. În final, datoria către stat, calculată de către Fisc, a ajuns la 934,2 milioane de lei.

Numai că, în loc să plătească suma respectivă, kazahii de la KazMunaiGaz au încercat să introducă societatea în cauză în insolvenţă în luna iunie a acestui an. Tribunalul Bucureşti a respins, însă, solicitarea câteva zile mai târziu.

Ulterior, numele companiei a fost schimbat în Oilfield Exploration Business Solutions SA, aceasta conducând topul datornicilor către buget.

Chinezii cumpără 51% din KMG International

China Energy Company (CEFC) a convenit preluarea unei participaţii de 51% la KMG International (KMGI), fostul Rompetrol Group, în cadrul unor acorduri în valoare totală de 4 miliarde de dolari semnate luni la Beijing, în industria petrolului şi gazelor, telecomunicaţii şi energie nucleară, transmite Reuters.

O sursă apropiată situaţiei a evaluat KMG International la 500 milioane dolari-1 miliard de dolari.

Într-un comunicat al KMG International se arată că a fost încheiat un memorandum de înţelegere între KazMunayGas şi CEFC China Energy Company Limited, pentru crearea şi dezvoltarea la nivel internaţional a unui parteneriat strategic în sectorul de petrol si gaze.

Potrivit KMG International, activele şi operaţiunile deţinute şi derulate de KMG International în Europa şi în regiunea Mării Negre vor sta la baza acestei platforme de dezvoltare, care va urmări atât creşterea performanţelor operaţionale şi financiare ale KMG şi ale subsidiarelor sale din afara Kazakhstanului, cât şi extinderea la nivel internaţional a activităţilor şi operaţiunilor de profil derulate de compania CEFC.

“În cadrul memorandumului, CEFC şi-a exprimat intenţia de a prelua o parte din acţiunile deţinute de KMG în cadrul KMG International şi, în acest sens, a transmis către unicul acţionar, KMG, o propunere de preluare”, se arată în comunicat.