Cum a ajuns România din nou „Tigrul Europei“: Importurile au crescut de trei ori mai mult decât producţia – INFOGRAFIE

Cumpărăturile românilor au dat peste cap statisticile oficiale FOTO: Guliver / Getty Images
România şi-a redobândit titlul de „Tigrul Europei“, cu o creştere economică de 3,7% în 2015 faţă de 2014 – dublă în raport cu media UE, de 1,8% – obţinută pe baza unui consum de mărfuri din import care a avansat cu aproape 8%, în timp ce industria locală a realizat un plus mai mic de 3% la nivelul producţiei.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Evoluţiile principalelor domenii din economie – foarte puţine în scădere şi majoritatea în creşteri-record – au dat o medie generală de +3,7% a Produsului Intern Brut (PIB) pe anul 2015 faţă de 2014, reiese din datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
„Adevărul“ vă prezintă o trecere în revistă a performanţelor care ne-au readus în poziţia de „Tigru al Europei“, cu un avans al PIB de două ori mai mare decât al mediei Uniunii Europene, din care reiese că importurile au devansat net producţia locală.

Concret, potrivit INS, media importurilor României a crescut cu 7,6%, în timp ce producţia industrială (locală) a avansat cu doar 2,7%. Toate acestea s-au întâmplat într-un context în care media preţurilor a scăzut (rata inflaţiei fiind de -0,9%), iar veniturile populaţiei au crescut, salariul mediu net consemnând un plus de peste 13%.

O creştere numai bună pentru străini

Basic CMYKDacă am fi avut o industrie (locală) care să poată face faţă cererii într-un asemenea context nemaiîntâlnit de favorabil, aceasta ar fi crescut – pe seama cererii interne – mai mult decât importurile, dar realitatea ne arată că lucrurile n-au evoluat aşa.

Dimpotrivă, industria noastră şi-a decelerat creşterea producţiei, de la +8,3% în 2014 la +2,7% în 2015, în timp ce importurile şi-au accelerat avansul la aproape 8%. Rezultatul: toate facilităţile create de statul român pentru a stimula consumul au avantajat, de fapt, capitalul (ca să nu zicem speculanţii) din străinătate, timp în care analiştii şi bancherii avertizează – pe bună dreptate – că economia ni se „supraîncălzeşte“ (adică nu putem acoperi cu producţia internă creşterea cererii interne). România a mai înregistrat creştere economică bazată pe consum înainte de criză, în perioada 2004-2008, când cererea internă, determinată de accesarea facilă a creditelor, era alimentată din importuri.

Nu ne ajută ponderile

Având în vedere faptul că majoritatea sectoarelor din economie au avut plusuri semnificativ mai mari, cu două, chiar şi cu trei cifre în unele domenii, ar trebui să ne întrebăm de ce PIB-ul n-a crescut – ca medie generală – decât cu 3,7%.

Să încercăm o explicaţie: sectorul de IT&C are o majorare medie (medie strict statistică) de peste 25% în 2015 faţă de 2016, dar în acelaşi timp contribuţia lui la PIB deste mai mică de 6%; industria, în schimb, are o creştere timidă, mai mică de 3%, dar contribuţia ei la PIB este semnificativă, de aproape 30%.

Din păcate, în acest stadiu al raportărilor INS, nu se cunosc nici evoluţiile din agricultură, nici contribuţiile acestui sector la creşterea (sau scăderea, sau formarea) PIB, astfel că – deşi este semnificativ influent în economie – în prezent chiar nu se poate determina care a fost, într-adevăr, influenţa lui, cel puţin statistică, în creşterea economică.

Atenţie la decalajele din bugetul de stat!

Fostele prognoze oficiale aunuţau creşteri mult mai timide pentru 2015 decât statisticile de acum. De ce: bugetul de stat pe anul 2015 a fost construit pe o creştere economică de numai 2,5%, cu o inflaţie medie de (+)2,5% şi pe un deficit de 1,8%; or, INS consemnează acum o creştere de 3,7% şi o inflaţie de -0,9%, iar Ministerul Finanţelor a raportat recent un deficit consolidat de doar 1,47% din PIB. Lucruri care arată că, anul trecut, în vistieria statului au intrat, de fapt, fonduri mult mai consistente decât se anticipa în 2014. Unde-s banii?

În fine, până să primim răspunsuri la o asemenea întrebare, nu ne mai rămâne decât să recapitulăm că în 2015 creşterea economică a venit mai mult (decât trebuia) din importuri, iar de politicile economice şi fiscale au beneficiat mai mult străinii decât românii. Poate că, într-un viitor apropiat, aceste raporturi se vor inversa.

Avem a doua creştere trimestrială din UE

România a înregistrat o creştere economică de 3,8% în trimestrul al patrulea din 2015, comparativ cu perioada similară din 2014. Un avans mai mare în rândul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene (UE) a fost înregistrat doar de Slovacia, cu 4%, conform unei estimări preliminare publicată vineri de Oficiul european pentru statistică (Eurostat). Potrivit aceleiaşi surse, economia zonei euro a crescut cu 1,5% în trimestrul IV din 2015, după un avans de 1,6% în trimestrul precedent, iar Uniunea Europeană a înregistrat o creştere economică medie anuală de 1,8%, uşor mai mică decât cea înregistrată în perioada iulie-septembrie, de 1,9%.

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone