Codaşi la absorbţia fondurilor europene şi la calitatea infrastructurii

Elena Deacu 04-07-2017
România nu a reuşit să atragă, până la finalul anului trecut, întreaga sumă alocată de Uniunea Europeană în exerciţiul 2007- 2013, regăsindu-se la coada clasamentului absorbţiei în ceea ce priveşte grupul ţărilor care au aderat la UE în 2004, se arată într-un raport publicat de Banca Naţională a României (BNR).
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Astfel, până la sfârşitul anului 2016, România a atras circa 17 miliarde euro din cele 18,8 miliarde euro alocate în exerciţiul 2007- 2013, înregistrând astfel cea mai scăzută rată de absorbţie, de 90,4%, cu circa 5 puncte procentuale sub nivelul consemnat de alte state precum Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria.

Aproximativ două treimi din aceste sume au fost relativ uniform repartizate (aproape 4 miliarde euro în fiecare caz) pentru finanţarea unor proiecte vizând trei domenii majore, respectiv: dezvoltarea infrastructurii de transport, protecţia mediului şi dezvoltarea infrastructurii educaţionale, a celei pentru formare profesională continuă şi dezvoltarea microîntreprinderilor.

Progrese modeste privind forţa de muncă        

Restul fondurilor atrase, adică o treime din suma totală, au fost direcţionate către educaţia şi formarea profesională a forţei de muncă şi dezvoltarea incluziunii sociale.

Însă, arată BNR, în ceea ce priveşte formarea profesională a persoanelor inactive şi a şomerilor, progresele înregistrate au fost, în general, modeste: rata şomajului structural rămâne la peste 6 la sută, iar rata de ocupare în categoria de vârstă 20-64 de ani (66,3 la sută) se plasează la un nivel sensibil inferior atât mediei europene, cât şi ţintei de 70 la sută stabilite prin strategia Europa 2020.

Marea durere – infrastructura

BNR subliniază că deşi în România cheltuielile pentru investiţii publice, exprimate ca procent în PIB, sunt superioare celor realizate în celelalte noi state membre, ele nu se traduc într-o poziţie similară din punct de vedere al calităţii infrastructurii rutiere. Astfel, România stă cel mai prost din cele 10 state în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii.

Ponderea investiţiilor publice în PIB şi calitatea infrastructurii în cele 10 state care au aderat la UE în 2004:
 
„Absenţa progreselor în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii reprezintă, probabil, unul dintre cei mai importanţi factori inhibitori nu doar pentru creşterea economică în ansamblu, ci şi pentru atenuarea discrepanţelor inter-regionale”, arată Banca Naţională.
 
 
Finanţarea europeană a infrastructurii rutiere în perioada 2007-2014:

Cea mai redusă viteză de absorbţie din UE

România a beneficiat de finanţare din fonduri europene în cadrul a două Cadre Financiare Multianuale (CFM), începând cu momentul dobândirii calităţii de membru în anul 2007. În primul exerciţiu însă, viteza de absorbţie a fost cea mai redusă din UE, potrivit BNR. Aceasta s-a datorat, probabil, dezvoltării lente a infrastructurii administrative necesare, până la finele anului 2013 fiind absorbite mai puţin de jumătate din sumele alocate.

„Practic, 2013 a fost primul an în care rata de absorbţie în România, calculată ca raport între sumele atrase (avansuri şi rambursări) şi cele alocate, s-a apropiat de nivelurile înregistrate de celelalte state europene (circa 15 la sută pe an)”, arată BNR. 

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone