Cine cutremură Bursa românească și dubla măsură a ASF

Elena Deacu 05-09-2017
Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a acuzat că ASF, la comandă politică, a declanşat o anchetă împotriva lui Florin Cîțu FOTO Sever Gheorghe
Trei investigaţii ce privesc manipularea pieţei au fost lansate recent de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în condiţiile în care mai multe declaraţii controversate au cutremurat bursa românească şi leul, iar rezultatele şi aplicarea lor arată cât de selectiv este aplicată legea.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Prima dintre aceste investigații a fost lansată în luna aprilie de ASF la adresa NN Pensii, pe motiv că acest fond de pensii private ar fi transmis informații înșelătoare privind o posibilă naționalizare a activelor fondurilor de pensii private. Asta deși informația a pornit, atunci, de la prim-vicepreședintele PNL Cătălin Predoiu, însă a fost negată categoric de ministrul de Finanțe de atunci, Viorel Ștefan: „Nu s-a discutat nici în lift despre un astfel de scenariu”.

Această anchetă s-a finalizat cu cea mai mare amendă din istoria ASF, de 750.000 de lei, primită de NN Pensii, și cu retragerea autorizației Ralucăi Țintoiu, directorul general al companiei. Și deși președintele PSD Liviu Dragnea spunea anterior că informația transmisă de NN „poate să ducă la prăbuşirea unui sistem” și „că se poate introduce panică în România”, cerând ASF, Guvernului şi ministerului de Finanţe să acţioneze „foarte dur”, anunțul companiei nu a avut atunci efect asupra cursului valutar sau asupra cotațiilor bursiere. Ultimele luni au demonstrat însă că informația privind Pilonul II de pensii s-a dovedit a fi corectă.

Cutremurul a venit chiar de la PSD

În schimb, câteva luni mai târziu, în iulie, chiar în timpul audierii sale pentru postul de ministru de Finanțe, Ionuț Mișa a „scăpat” gafa supremă. El a declarat atunci că „Pilonul II se va desfiinţa. Banii se vor întoarce la toţi cei care au cotizat”. Imediat informația a fost negată de Liviu Dragnea, care a calificat-o drept „o prostie”, dar și retrasă de către Mișa, care a precizat că a fost o eroare pe care și-o asumă.

Declaraţiile lui Mişa au apucat totuşi să producă haos: principalii indicatori de la Bursa de Valori Bucureşti au scăzut cu peste 3%, pierderile fiind estimate între 1,5 şi 3 miliarde de lei, potrivit surselor din piață, iar leul s-a devalorizat până la cotaţii de peste 4,57 lei/euro.

ASF a deschis o investigație și în acest caz, dar a decis, însă, că „nu sunt întrunite condiţiile impuse de cadrul legal pentru existenţa unei fapte de manipulare a pieţei prin diseminarea de informaţii false sau înşelătoare”. Așadar, nimeni nu a răspuns legal pentru aceste pierderi.

„Anchetă la comandă politică”                         

Cea mai recent anchetă ASF a fost declanșată de o declarație a senatorului PNL Florin Cîțu, care a atras atenţia, săptămâna trecută, că Guvernul, din cauza lipsei banilor la buget, „o să vină cu o taxă pe cifra de afaceri, pentru tot sistemul financiar-bancar, de 0,5% aplicată pe active”. Declarațiile sale au dus din nou la deprecierea pe bursă a acţiunilor băncilor.

Premierul Mihai Tudose a negat însă, pentru Bloomberg, că Guvernul ar pregăti o nouă taxă pentru sectorul financiar-bancar, iar Ministerul Finanţelor Publice a susţinut, în urma zvonurilor, că nu există intenţia introducerii unei taxe speciale pe activele băncilor.  

Luni, ASF a anunţat că a demarat o investigaţie cu privire la „posibilitatea existenţei unor elemente care intră sub incidenţa abuzului pe piaţă – manipulare”.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a acuzat, ulterior, că ASF, la comandă politică, a declanşat o anchetă împotriva lui Cîțu: „PSD se comportă ca un partid cu reflexe bolşevice. Este un partid care nu suportă critica, este un partid care încearcă să intimideze pe aceia care-i atacă în slăbiciunile şi în prostiile pe care le fac”.

Istoric controversat al lui Cîțu

Senatorul PNL, Florin Cîțu, în prezent membru în comisia de buget-finanţe, are un istoric turbulent cu băncile. Cîțu, economist la bază, a fost până în anul 2011 economist-șef al ING Bank. El a fost concediat în acel an de bancă într-un episod care, se pare, a avut legături cu un atac speculativ eșuat împotriva leului în 2008. El a negat că atunci ar fi avut loc un așa zis atac speculativ. Atunci a fost „o eroare de politică monetară”, a susținut economistul, în contradictoriu cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone