Cine câştigă şi cine pierde din primele măsuri ale Guvernului

Guvernul Grindeanu a adoptat, la foc automat, o parte din promisiunile electorale, dar a votat şi taxarea suplimentară a unor categorii de salariaţi FOTO: gov.ro
Executivul condus de Sorin Grindeanu a adoptat în şedinţa de vineri o serie de măsuri economico-fiscale care vin în sprijinul românilor cu venituri mici şi medii, dar îi afectează pe cei care obţin salarii cu mult peste medie şi care pun presiune suplimentară asupra bugetului de stat.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Noul Guvern a început anul 2017 în forţă şi a adoptat încă din a doua şedinţă trei acte normative ce aduc schimbări importante în buzunarele românilor pe parcursul acestui an.

Cele mai multe măsuri presupun creşteri de salarii, facilităţi pentru pensionari şi studenţi sau scutiri de taxe şi au fost promise de social-democraţi încă din campania electorală, însă ele au un impact bugetar negativ însemnat. Minusul creat de aceste facilităţi aduse românilor cu venituri mici şi medii este însă acoperit parţial de sume ce urmează să fie colectate suplimentar de la aproximativ 36.000 de persoane cu încasări mari.

„Adevărul“ vă prezintă măsurile fiscale şi sociale adoptate vineri de Guvernul Grindeanu şi vă arată în avantajul, respectiv dezavantajul cui vine fiecare dintre acestea.

** Salariul minim urcă la 1.450 de lei. Executivul a aprobat o Hotărâre de Guvern prin care salariul minim brut se majorează cu 200 de lei (16%), de la 1.250 de lei la 1.450 de lei, începând cu 1 februarie. Guvernul susţine că măsura va determina o creştere economică cu 0,2 puncte procentuale, va stimula ocuparea, va creşte nivelul de trai şi va reduce decalajele sociale. Pe de altă parte, analiştii economici consideră că efectele cele mai nocive ar putea fi extinderea plăţii „la negru“ în anumite categorii de afaceri şi stimularea economiei gri, parţial fiscalizate. Decizia va aduce mai mulţi bani la bugetul statului, însă îi va afecta bugetele angajatorilor, aceştia urmând să majoreze salariile celor remuneraţi cu nivelul minim, dar şi a celor cu salarii apropiate de acest nivel, pentru a evita tensiunile din cadrul firmelor. Potrivit premierului Sorin Grindeanu, măsura va aduce la buget venituri suplimentare de aproximativ un miliard de lei, sumă care ar acoperi 70% din costurile generate de creşterea punctului de pensie.

** Salarii majorate în administraţia locală. Guvernul a mai decis vineri să majoreze, de la 1 februarie, cu 20% salariile şi sporurile încasate de personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale.

** Mai mulţi bani pentru artişti. Tot de la 1 februarie, salariile şi sporurile încasate de actori şi alte categorii de artişti – personalul de execuție din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte – vor fi majorate cu 50% faţă de nivelul acordat în prima lună a acestui an.

** Facilităţi pentru pensionari. De la 1 iulie, valoarea punctului de pensie va creşte cu 9%, la 1.000 de lei. Măsura, care vine în sprijinul tuturor pensionarilor, va costa bugetul de stat 1,42 miliarde de lei, gaură care va fi acoperită parţial din sumele încasate suplimentar din majorarea salariului minim. De asemenea, de la 1 martie, pensia minimă creşte de la 400 de lei la 520 de lei. Costul acestei ultime măsuri va fi acoprit din sume încasate suplimentar de la români cu salarii mari, în urma modificării Codului Fiscal.

** Facilităţi pentru studenţi. Guvernul a decis să majoreze bursele pentru studenţi de la 83 de lei la 201 lei pe lună şi, totodată, să le ofere acestora transport gratuit pe calea ferată. În România, sunt aproximativ 500.000 de studenţi, însă facilităţile se acordă doar celor înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă. Costul acestei măsuri va fi acoprit din sume încasate suplimentar de la români cu salarii mari, în urma modificării Codului Fiscal

Codul Fiscal, modificat din nou

Tot vineri, Guvernul Grindeanu a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă prin care aduce modificări Codului Fiscal, necesare pentru a putea creşte veniturile încasate la buget în vederea acoperirii costurilor generate de majorările de salarii, pensii şi burse prezentate mai sus. Guvernul precizează că setul de măsuri de modificare a Codului Fiscal vizează „susținerea mediului de afaceri, prin încurajarea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor, precum și prin stimularea activității de inovare, cercetare și dezvoltare“, dar şi faptul că „se urmărește eliminarea inechităților privind plata contribuțiilor în procente egale, pentru toți salariații“. Iată care sunt principalele modificări aduse Codului Fiscal.

** Contribuţii mai mari plătite de cei cu salarii mari. Contribuţia de asigurări de sănătate (CASS) şi cea de asigurări sociale (CAS) se va face, după modificarea Codului Fiscal, în funcţie de veniturile fiecărei persoane, mai exact, pentru tot venitul realizat. Gucernul a decis să elimine plafonarea CAS şi a CASS la nivelul echivalentului a cinci salarii medii brute (13.405 lei, respectiv cinci salarii a câte 2.681 de lei). De exemplu, un angajat cu un salariu brut lunar de 20.000 de lei plătea CAS (10,5%) şi CASS (5,5%) pentru un nivel brut de 13.405 lei (cinci salarii medii brute), nu şi pe diferenţa de până la 20.000 de lei. Acum, contribuţiile sociale şi cele de sănătate se vor achita pentru toată suma încasată. Afectaţi de măsură vor fi, aşadar, cei cu salarii de peste 13.405 lei. Potrivit premierului Grindeanu, este vorba de aproximativ 36.000 de români, pe care acesta i-a numit „beneficiari“. Eliminarea plafonării CASS va aduce la buget 500 de milioane de lei, iar a CAS – 1,4 miliarde de lei, bani ce urmează să fie folosiţi pentru creşterea salariilor actorilor, a pensiei minime, pentru transport gratuit acordat studenţilor şi pentru dublarea burselor acestora.

** Fără CASS pentru venituri din investiţii. De asemenea, se introduce excepţia potrivit căreia, persoanele care realizează venituri din investiţii şi/sau din alte surse nu datorează contribuţie de asigurări sociale de sănătate pentru aceste venituri dacă, în cursul anului fiscal realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din pensii, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din asocierea cu o persoană juridică sau venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură. Aşadar, românii care încasează salarii sau pensii, dar obţin şi venituri din dividende sau dobânzi nu mai datorează pentru acestea plata CASS.

** Fără impozit pe cercetare. O altă măsură vizează scutirea de impozitul pe profit, pe o perioadă de 10 ani, a societăţilor care desfăşoară exclusiv activitate de inovare, cercetare – dezvoltare. Măsura este destinată să stimuleze creşterea competitivităţii economiei româneşti prin inovare şi menţinerea în ţară a forţei de muncă specializate în aceste domenii.

** Impozit redus pentru microîntreprinderi. Se majorează limita veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 euro la 500.000 euro, modificând astfel una dintre condiţiile ce trebuie îndeplinite de persoanele juridice române pentru încadrarea în definiţia microîntreprinderii. Apoi se stabileşte o cotă de impozitare pe venituri unică, de 1%, pentru microîntreprinderi, indiferent de numărul lor de salariaţi.

** Fără impozit pentru sezonieri. O altă măsură constă în eliminarea impozitului pe venit datorat de persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării activităţilor cu caracter sezonier, în baza contractului individual de muncă, încheiat pe durată determinată. „Măsura propusă are ca efect dezvoltarea unui capital uman calificat“, informează Executivul.

** Se elimină impozitul pentru unele tranzacţii imobiliare. Vânzările de case și terenuri vor fi scutite de impozit dacă valoarea este de cel mult 450.000 de lei, iar pentru restul tranzacțiilor cota va fi de 3%, se mai arată în OUG care modifică prevederile Codului Fiscal. „ La transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, contribuabilii datorează un impozit care se calculează prin aplicarea cotei de 3% asupra venitului impozabil. Venitul impozabil se stabilește prin deducerea din valoarea tranzacției a sumei neimpozabile de 450.000 de lei“, se arată în textul actului normativ. În prezent, cota de impozit diferă în funcție de perioada de deținere. Dacă imobilul a fost în proprietatea persoanei fizice mai puțin de 3 ani, iar valoarea acestuia de vânzare este mai mică de 200.000 lei, cota este 3%. Dacă valoarea depășește 200.000 lei, impozitul este de 6.000 lei la care se adaugă 2% din ce depășește 200.000 lei. În schimb, dacă a fost deținut mai mult de 3 ani, cota este 2% pentru cele cu valoare sub 200.000 lei, respectiv de 4.000 lei plus 1% din ce depășește 200.000 lei pentru cele cu valoarea mai mare decât această sumă.

Isărescu are măsuri suplimentare pregătite

Banca Naţională a României (BNR) salută angajamentul luat de actualul guvern, de menţinere a deficitului bugetar la un nivel de maximum 3% din Produsul Intern Brut (PIB), dar are pregătite măsuri suplimentare în cazul în care plafonul va fi depăşit, în contextul existenţei unor riscuri interne legate de situaţia post-electorală şi de modul în care va fi construit bugetul pe acest an, a declarat vineri guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor, a declarat recent că, în ciuda măsurilor privind creşterile salariale şi reducerile de taxe anunţate, deficitul bugetar nu va depăşi 3% din PIB. În privinţa măsurilor anunţate de Guvern, privind creşterile salariale şi reducerile de taxe, Isărescu a fost rezervat în declaraţii, susţinând că trebuie văzută mai întâi construcţia bugetară, care ar putea conţine noutăţi. Guvernatorul a avertizat, totuşi, asupra unor riscuri legate de situaţia internă. „Riscurile interne sunt legate de situaţia post-electorală pe care o vedem la televizor. Discuţii, controverse, construcţia bugetară“, a declarat Isărescu.

Două treimi din pensionari nu primesc niciun leu în plus din netaxarea pensiilor

Aproape două treimi din pensionari, adică aproximativ 3,1 milioane de persoane, nu vor încasa niciun leu în plus la pensie, după eliminarea plăţii contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru toate pensiile şi a impozitului pe venit de 16% pentru cele sub 2.000 de lei.

Camera Deputaţilor a adoptat joi, în sesiune extraordinară, proiectul de lege prin care se elimină plata CASS pentru toate pensiile, precum şi a impozitului pe venit pentru pensiile sub 2.000 de lei, impozitul urmând să fie plătit doar pentru diferenţele ce depăşesc plafonul de 2.000 de lei. Camera Deputaţilor este for decizional, astfel că proiectul de lege urmează să ajungă la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis.

Potrivit datelor Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în luna ianuarie 2017 sunt înregistrate 1,28 milioane de persoane cu venituri din pensii în cuantum mai mic de 2.000 de lei, care plătesc impozit. Numai că impozit plătesc doar cei care încasează o pensie de peste 1.050 de lei. Astfel, cele 1,28 milioane de persoane încasează o pensie cuprinsă între 1.050 de lei şi 2.000 de lei.

În prezent, contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 5,5% este datorată pentru partea din pensie care depăşeşte valoarea punctului de pensie, de 917,7 lei, în acest an, iar impozitul pe venit de 16% pentru pensiile mai mari de 1.050 de lei.

Numai că aproximativ 3,1 milioane de pensionari din totalul de 5,1 milioane au pensii de cel mult 930 de lei, conform celor mai recente statistici publicate de Ministerul Muncii, citate de Profit.ro, ceea ce înseamnă că nu vor resimţi niciun impact al eliminării CASS şi a impozitului pe venit. Mai exact, peste 3 milioane de pensionari, din cei 5,1 milioane, nu vor încasa nici măcar un leu în plus la pensie în urma eliminării plăţii CASS şi a impozitului pentru pensiile mai mici de 2.000 de lei.

Pensionarii vor primi în plus de la câţiva lei până la 201 lei dacă au pensii de 2.000 de lei brut, caz în care nu vor mai datora CASS de 59 lei şi impozitul de 142 de lei, potrivit calculelor Profit.ro. Pentru o pensie de 1.500 lei brut, creşterea va fi de 98 de lei (32 de lei CASS, 66 de lei impozit pe venit).

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone