„Cel mai periculos om de pe planetă“. Cine este cel de care se tem atât miniştrii ruşi, cât şi petroliştii americani

Mohammed bin Salman este ministrul Apărării din Arabia Saudită şi coordonează activitatea economică a statului, inclusiv politica petrolieră şi gigantul Saudi Aramco FOTO: Guliver / Getty Images
Concedieri de zeci de mii de oameni, găuri financiare de miliarde de dolari, deprecieri de valute, scumpiri, creşteri de taxe, schimbări la nivel înalt, magnaţi sărăciţi peste noapte sau războaie. Acesta este „palmaresul“ unui singur om: prinţul Mohammed bin Salman. Nu aţi auzit de el, dar a fost gratificat drept „cel mai periculos om din lume“ de către ziarul britanic „The Independent“ în luna ianuarie.

La 12 ani, Mohammed bin Salman participa la şedinţele conduse de tatăl său, Salman, pe când era guvernator al provinciei Riyadh din Arabia Saudită. La 17 ani distanţă, ajungea cel mai tânăr ministru al Apărării din lume, la doar 29 de ani.

Imediat după moartea regelui Abdullah al Arabiei Saudite, din ianuarie 2015, a fost încoronat la conducerea ţării fratele acestuia, Salman, care avea pe atunci 79 de ani. Salman a jurat să continue politicile predecesorului său, însă, între timp, lucrurile s-au precipitat.

Regele Salman l-a numit anul pe fiul său favorit, Mohammed bin Salman, drept ministru al Apărării. Născut la Jeddah în 1985, acesta este al doilea pe linia succesorală la tron, după Mohammed bin Nayef, ministrul de Interne al Arabiei Saudite şi prim-vicepremier.

Citeşte şi: Arabia Saudită a detonat „bomba petrolieră“. Singurul lucru care mai ţine preţul ţiţeiului peste 40 de dolari este greva muncitorilor din Kuweit

Războiul din Yemen

Nici bine nu a fost numit în funcţie că în martie 2015, la doar două luni de la numire, Arabia Saudită a intervenit militar în Yemen. Autorităţile de la Riyadh au intervenit în favoarea preşedintelui oficial Abd Rabbuh Mansur Hadi. Acesta fusese forţat să plece în exil după ce rebelii houthi au cucerit mari porţiuni din ţară. Alte teritorii sunt controlate de către forţele loiale fostului preşedinte Ali Abdullah Saleh, dat jos de populaţie în timpul „Primăverii arabe“ din 2011. În fine, alte bucăţi se află sub controlul Al Qaeda, iar câteva zone sunt sub dominaţia Statului Islamic.

Citeşte şi Friedman, Stratfor: România nu trebuie să se bazeze pe exportul de energie pentru a se dezvolta, chiar dacă trebuie să menţină o capacitate de exploatare a resurselor

Avioanele Arabiei Saudite, împreună cu forţe din alte state arabe – Egipt, Maroc, Sudan, Iordania, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Qatar şi Bahrain – bombardează de atunci poziţii din Yemen. Rezultatul: peste 6.000 de victime, jumătate fiind civili. Potrivit organizaţiei Human Rights Watch, coaliţia condusă de Arabia Saudită a folosit arme interzise, respectiv bombe cu fragmentare.

Citeşte şi: Războiul petrolului, dus în trei: Rusia ameninţă că este gata să inunde planeta cu ţiţei, iar Iranul ar putea strica planurile Arabiei Saudite

Dar zelosul Mohammed bin Salman a luat în calcul doar războiul dus împotriva rebelilor houthi, sprijiniţi de Iran, fără a vedea că o ameninţare şi mai mare o constituie extinderea influenţei Al Qaeda în peninsulă.

Mai mult, nu a luat în calcul tenacitatea houthi, astfel că războiul continuă şi acum. Şi nu e ca şi cum nu ar fi fost pus în gardă: în 2009 rebelii houthi au făcut de râs Arabia Saudită, capturând portul saudit Jizan, de lângă Yemen, şi au plecat numai după ce au fost plătiţi cu 70 de milioane de dolari.

Concomitent, Arabia Saudită a ameninţat că va invada şi Siria, unde rivalii din Iran şi Rusia îl ajută pe preşedintele Bashar al-Assad în lupta cu rebelii moderaţi, sprijiniţi de Arabia Saudită.

Citeşte şi: Cum au trădat americanii atât Turcia, cât şi Arabia Saudită, în confruntarea geostrategică din Siria. Energia, ţinta principală a Rusiei în conflict

„Războiul“ contra şisturilor

Dar Mohammad bin Salman nu este implicat activ doar în zonele „fierbinţi“ ale planetei, ci într-un alt gen de război, economic. Şi asta pentru că prinţul este responsabil privind politicile economice ale ţării, fiind şeful Consiliului Economic şi de Dezvoltare.

Citeşte şi SUA anulează un embargou vechi de 40 de ani şi ameninţă Rusia şi Arabia Saudită

Arabia Saudită a declanşat în anul 2014 un „război“ împotriva producătorilor americani care extrag petrol din zăcăminte neconvenţionale. Aceştia au permis SUA să îşi crească rapid producţia internă, care ajunsese chiar şi la 9,7 milioane de barili pe zi. Dar Arabia Saudită şi aliaţii săi din cadrul Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) au crescut producţia în încercarea de recâştigare a cotei de piaţă. Din 2014 şi până acum preţul petrolului a scăzut de la 115 dolari pe baril, atingând un minim de 27 de dolari pe baril în luna ianuarie.

Citeşte şi: Şi bogaţii suferă câteodată: Arabia Saudită a cheltuit anul trecut din rezerve 115 miliarde de dolari din cauza preţului mic al petrolului

Din cauza preţului mic, însă, producătorii americani au redus producţia cu 700.000 de barili pe zi, ca urmare a închiderilor. Potrivit unui studiu din februarie al companiei de consultanţă Deloitte, aproximativ o treime din producătorii de petrol la nivel global riscă să intre în faliment în acest an, din cauza preţului mic la ţiţei, care le afectează accesul la finanţare şi capacitatea de a-şi reduce datoriile. Astfel, 175 din 500 de companii listate din sectorul de petrol şi gaze au datorii totale de peste 150 de miliarde de dolari, iar scăderea preţurilor acţiunilor şi a valorii activelor le afectează capacitatea de a obţine fonduri.

Iar primele rezultate sunt deja vizibile: Whitining Petroleum, cel mai mare producător de petrol din Dakota de Nord (SUA), a anunţat că suspendă toate operaţiunile de exploatare prin fracturare. O altă companie importantă, Continental Resources, a procedat la fel pentru a reduce costurile.

De la începutul anului trecut, 48 de companii petroliere din America de Nord au intrat în procedurile de faliment, cu datorii totale de 17,3 miliarde de dolari, spune firma de avocatură Haynes şi Boone. Cea mai mare dintre ele este Samson Resources, cu o datorie de patru miliarde de dolari.

Concomitent, giganţi ca Shell sau BP au anunţat concedierea a zeci de mii de oameni.

Citeşte şi: Războiul petrolului: Rusia acuză Arabia Saudită că a destabilizat piața ţiţeiului. Rusia termină fondurile de rezervă într-un an

„Bomba petrolieră“ de la Doha

De la minimul de 27 de dolari din ianuarie până acum preţul petrolului a urcat însă până la niveluri situate în zona de 40-43 de dolari pe baril, după ce marii producători de petrol au anunţat că se vor reuni la Doha, în Qatar, pentru a conveni îngheţarea producţiei.

Numai că Arabia Saudită are şi o rivalitate regională cu Iranul şi una Rusia pentru exporturile de ţiţei. Iranul îl susţine la putere pe preşedintele sirian Bashar al-Assad, iar Rusia bombardează rebelii susţinuţi de Arabia Saudită.

De asemenea, Iranul a scăpat în luna ianuarie de embargoul petrolier şi sancţiunile internaţionale impuse ca urmare a programului său nuclear. Astfel, Iranul a anunţat că îşi va creşte producţia de petrol până la nivelurile de dinainte de sancţiuni, adică până la 4 milioane de barili de pe zi. Deja Iranul a raportat că a ajuns la 3,5 milioane de barili. Totuşi, Arabia Saudită a cerut participarea tuturor marilor producători la efortul de îngheţare a producţiei, inclusiv Iranul.

Citeşte şi: Un saudit super-bogat şi-a adus la Londra patru maşini de lux placate cu aur

Tensiunile dintre cele două ţări au fost exacerbate şi mai mult după executarea unui cleric şiit de către Arabia Saudită sub acuzaţia de „terorism“. În urma execuţiei, ambasada saudită de la Teheran a fost devastată de o mulţime furioasă, iar Arabia Saudită a acuzat că acest lucru a fost posibil numai cu acceptul tacit al forţelor de ordine. Drept urmare, Arabia Saudită a rupt relaţiile diplomatice cu Iranul.

Citeşte şi: La două luni de la ridicarea sancţiunilor, încă nu plouă cu bani în Iran, în ciuda semnării în fanfară a unor mega-contracte. „Băncile se tem de americani“

Mohammad bin Salman a ameninţat chiar sâmbăta trecută că Arabia Saudită poate creşte producţia „imediat“ cu mai bine de un milion de barili pe zi, până la 11,5 milioane, iar în 6-9 luni poate ajunge la 12,5 milioane de barili pe zi. Mai mult, până în 2020 regatul poate atinge o producţie chiar de 20 de milioane de barili „dacă vrea“. În luna martie, Arabia Saudită a produs 10,2 milioane de barili.
Astfel, discuţiile de la Doha s-au terminat fără un acord.

Tensiuni cu Rusia

Mai mult, s-a ajuns la un adevărat război al declaraţiilor, după ce Alexandr Novak – ministrul rus al Energiei – a ameninţat la rândul său că Rusia poate creşte producţia de petrol de la 11 milioane de barili pe zi la 12 sau chiar 13 milioane.

Rusia era direct interesată de îngheţarea producţiei, deoarece acest lucru ar fi dus la creşterea preţului petrolului pe bursele internaţionale şi, mai departe, ar fi uşurat situaţia bugetului naţional. Rusia este afectată de sancţiunile occidentale, impuse după anexarea Crimeei şi de preţul mic al petrolului.

Citeşte şi: Decăderea unui imperiu: Rosneft a depăşit Gazprom şi a devenit cea mai valoroasă companie din Rusia. Influenţa Gazprom scade în Europa

Dar Arabia Saudită are o rivalitate directă cu Rusia în Siria, dar şi pe pieţele petroliere din Asia. Importurile de petrol rusesc au ajuns pe primul loc în China după reorientarea Rusiei către statul asiatic pentru contracte energetice, iar acest lucru a dus la scăderea cotei saudiţilor în China. Drept urmare, arabii au început să exporte ţiţei în Estul Europei, care era în mod tradiţional o piaţă rusă, primele livrări ajungând deja în Polonia.

Noul star al ţiţeiului

Potrivit „Financial Times“, colapsul discuţiilor de la Doha subliniază creşterea influenţei lui Mohammed bin Salman. Anterior, Ali al-Naimi – ministrul saudit al Petrolului – era regele „aurului negru“. „Pieţele creşteau sau cădeau în funcţie de cuvintele ministrului saudit al Petrolului. Tehnocratul de 81 de ani îşi alegea întotdeauna cuvintele şi momentul. Declaraţiile sale erau disecate şi comentate pe larg, aşa cum erau scurgerile ocazionale de informaţii care reflectau cum gandeşte“, potrivit ziarului britanic.

Citeşte şi: Germania acuză Arabia Saudită că ar susţine radicalii islamiști

Numai că acum steaua lui Mohammed bin Salman a strălucit mai puternic decât cea a lui Ali al-Naimi. „Pentru cei care nu au observat, imens de puternicului Mohammed bin Salman, sau MbS cum este numit de străini, îi place să vorbească. Iar în tradiţia saudită, cuvântul unui membru al casei regale este mai important decât cel al oricărui tehnocrat, nu contează de câţi ani a fost în funcţie sau cât de autoritar până acum. Mai mult, Mohammed bin Salman, nu este un prinţ tipic. Regele Salman, tatăl spu, i-a predat în esenţă cheile economice ale regatului, inclusiv politica petrolieră, care a fost până acum atributul miniştrilor Petrolului ce răspundeau direct regelui.

Citeşte şi: Războiul petrolului escaladează în Europa: Rusia este gata să ofere reduceri de preţ pentru a contracara ofertele făcute de Arabia Saudită şi Irak

Dacă pieţele ascultau cu atenţie cuvintele lui Mohammed bin Salman, colapsul discuţiilor de la Doha privind îngheţarea producţiei nu ar fi venit ca o surpriză. Oficiali din ministerul Petrolului au sugerat că întâlnirea s-ar putea termina cu o îngheţare a extracţiei chiar dacă Iranul, care abia acum îşi majorează producţia sa de ţiţei după ridicarea sancţiunilor, nu va face parte din înţelegere. Mohammed din Salman, a spus însă pentru Bloomberg – într-un interviu publicat sâmbătă (pe 16 aprilie – n.r.) că nu va exista niciun acord dacă nu îl agreează toţi producătorii, inclusiv Iranul“, scrie „Financial Times“.

Nu bea, nu fumează, nu petrece

Spre deosebire de fraţii săi, Mohammed bin Salman nu a terminat vreo facultate străină, ci Universitatea Regele Saud, fiind specializat în drept. Colegii şi asociaţii l-au descris ca fiind foarte serios, fiind un om care nu a fumat şi nu a băut niciodată, nefiind interesat de petreceri, potrivit „The Independent“. Criticii săi îl acuză că a acumulat o avere mare, dar este puterea, nu banul, elementul hotărâtor care îl conduce pe prinţ.

Citeşte şi: Cum au trădat americanii atât Turcia, cât şi Arabia Saudită, în confruntarea geostrategică din Siria. Energia, ţinta principală a Rusiei în conflict

Pe lângă Ministerul Apărării el dirijează destinele Saudi Aramco – cel mai mare concern petrolier din lume, evaluat între 1.000 şi 10.000 de miliarde de dolari – dar şi al fondului suveran al Arabiei Saudite, care are active de peste 650 de miliarde de dolari.

Vizite inopinate pe la ministere

Nerăbdator de fel şi critic al birocraţiei, MbS a devenit celebru pentru vizitele sale bruşte la celelalte ministere pentru a vedea cum stau cu indicatorii economici. Mai mult, el a cerut ca acestea să îndeplinească o serie de indicatori lună de lună, ceva de nemaiauzit în istoria Arabiei Saudite. Este foarte popular printre tineri deoarece munceşte mult şi are un plan pentru reformarea economiei dependente de petrol a ţării. Recent, Arabia Saudită a anunţat că intenţionează să îşi diversifice economia dincolo de ţiţei, urmând să constituie un fond de peste 2.000 de miliarde de dolari.

Citeşte şi: „Era petrolului s-a terminat, urmează era tehnologiei“. Scăderea barilului de ţiţei sub 30 de dolari provoacă o gaură de 38,8 miliarde de dolari Rusiei

Într-o scrisoare devenită virală vara trecută, inamicii săi din cadrul casei regale al Saud acuzau aroganţa tânărului prinţ şi au mers până acolo încât au cerut alungarea regelui Salman şi a fiului său. Apelurile au rămas în van, deoarece impetuosul prinţ este foarte popular în rândul tinerilor, iar aceştia reprezintă peste 70% din populaţia de peste 30 de milioane de oameni a Arabiei Saudite.

Citeşte şi Oficial rus: Rusia e putred de bogată, dar nu știe să-și gestioneze banii