Ce salarii vor avea bugetarii. Cum vrea Cioloş să cârpească lefurile din sectorul bugetar fără să-şi asume o lege în acest sens

Majorarea se aplică din august, iar primul salariu mărit va fi încasat din septembrie FOTO: Adevărul
Guvernul Cioloş cârpeşte sectorul bugetar cu o majorare salarială medie de 5% începând cu luna august, aceasta urmând să fie în vigoare atât anul acesta, cât şi în 2017, până se definitivează noua lege a salarizării, care să fie aplicată de viitorul Executiv.

Salariile bugetarilor vor creşte, în medie, cu 5% de la 1 august, însă o serie de categorii de angajaţi ai statului vor beneficia de majorări de 20%, în timp ce pentru alte categorii creşterea va fi de 1%, fiind vizate în total 1,2 milioane de persoane. Cel mai mic salariu va fi de 1.250 de lei, în vreme ce nivelul cel mai mare este de 15.000 de lei.

Un parlamentar va ajunge la o indemnizaţie de 10.000 de lei brut, un profesor din învăţământul preuniversitar va avea în fluturaşul de salariu între 1.700 şi 3.400 de lei, în timp ce un medic primar va avea un salariu de bază între 3.400 şi 4.300 de lei, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă, citat de Profit.ro.

Iohannis, cel mai mare salariu de la stat

Preşedintele Klaus Iohannis va avea un salariu brut de 15.000 de lei, ceea ce înseamnă un venit net de 10.661 lei. Tot din categoria demnitarilor, preşedintele Senatului şi cel al Camerei Deputaţilor vor fi plătiţi cu 13.706 lei brut, ceea ce înseamnă 9.639 de lei net, acelaşi salariu urmând să îl aibă şi primul-ministru. Vicepremierul va primi 12.726 de lei (8.926 de lei net), în vreme ce liderii grupurilor parlamentare vor fi salarizaţi cu 11.963 de lei (8.391 de lei net). De asemenea, senatorii şi deputaţii vor fi plătiţi cu 10.150 de lei brut (7.119 lei net), ca şi secretarii de stat.

Miniştrii vor primi mai mult, respectiv un câştig brut de 12.124 de lei, ca şi consilierii prezidenţiali. Aceeaşi sumă o va ridica şi primarul general al Capitalei, ceea ce înseamnă o sumă netă de 8.503 lei. De altfel, salariul unui primar va porni de la 3.207 lei, adică 2.250 lei net, pentru localităţi cu până la 1.500 de locuitori, şi poate ajunge la 6.059 de lei pentru localităţile cu peste 400.000 de locuitori, inclusiv sectoarele Bucureştiului. Acest lucru înseamnă o sumă netă de 4.250 de lei.
Concomitent, un preşedinte de consiliu judeţean va fi salarizat cu sume variind între 7.979 de lei şi 8.811 lei, în funcţie de populaţia judeţului.

Administraţie, educaţie, sănătate

tabel salariiUn director general din administraţia publică va fi plătit cu sume variind între 6.386 şi 7.350 de lei, ceea ce înseamnă că va ajunge acasă cu maximum 5.155 delei. Concomitent, un director la cabinetul demnitarului va avea un salariu brut variind între 5.131 şi 5.950 de lei.

În schimb, o învăţătoare sau educatoare cu studii la nivel liceal şi gradul didactic I va porni cu 1.320 de lei şi va putea ajunge la 1.949 de lei. Pentru debutanţi, salariul va porni de la 1.270 de lei şi va ajunge la 1.581 de lei. Profesorii din învăţământul preuniversitar cu studii superioare şi grad didactic I vor porni cu salarii brute între 1.975 de lei şi vor putea ajunge la 3.470 de lei.

Tot din educaţie, un profesor din învăţământul universitar va avea un salariu de bază de 5.339 de lei, ceea ce se traduce într-un câştig net de 3.744 de lei. Un rector va avea un salariu de bază de 9.605 lei, adică o sumă de 6.737 de lei net, în vreme ce un decan va avea un salariu brut de 8.345 de lei.

Salariul medicului rezident, mai mic decât al asistentei

Un medic primar va porni cu un salariu de bază de 3.459 de lei, ceea ce înseamnă 2.427 de lei net, şi va putea ajunge până la 4.307 lei, adică o sumă netă de 3.021 de lei. Un doctor de la urgenţe va putea ajunge la un salariu brut de 4.819 lei, în timp ce unul de medicină legală va putea câştiga aproape 8.000 de lei, potrivit sursei citate.

O asistentă medicală dintr-o unitate clinică va avea un salariu de bază de 1.900 de lei, ceea ce înseamnă o sumă netă de 1.367 de lei, în vreme ce o asistentă la serviciile de urgenţă va porni de la o remuneraţie de 2.193 de lei, adică 1.565 de lei net.

Un medic rezident va porni de la un salariu de bază de 1.470 de lei, dar, în funcţie de vechime şi gradaţie, poate ajunge la 5.099 de lei brut. În fine, un manager de spital va ajunge la un salariu de bază de 6.420 de lei, adică 4.503 lei net.

Justiţie şi Poliţie

Un judecător sau un procuror stagiar vor avea o indemnizaţie lunară cuprinsă între 4.459 şi 5.743 de lei, adică între 3.128 şi 4.028 de lei net. În schimb, un judecător sau procuror, cu peste 20 de ani vechime şi gradaţie maximă, vor avea o indemnizaţie lunară de până la 8.665 de lei, conform proiectului Ordonanţei de urgenţă privind salarizarea personalului din sistemul bugetar. Acest lucru înseamnă 6.077 de lei net.

Judecătorul cu grad de judecătorie, procurorul cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, judecătorul militar la tribunalul militar şi procuror militar la parchetul de pe lângă tribunalul militar, cu vechime între 15-20 de ani, vor avea indemnizaţia lunară de până la 8.512 lei, cei cu vechime între 5-10 ani vor primi lunar între 7.190 şi 8.057 de lei, în timp ce magistraţii cu vechime până în 3 ani vor avea o indemnizaţie lunară între 4.459 şi 5.743 de lei, menţionează sursa citată.

În fine, un expert criminalist gradul I va ajunge la un salariu de bază de 5.552 de lei, un expert cu gradul II va câştiga maximum 5.103 lei, unul cu gradul III până la 4.122 de lei, iar la gradul IV salariul de bază maxim va fi de 3.323 de lei.

Magistraţii şi personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistică, ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară, personalul din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor de profil, precum şi specialiştii din cadrul DNA şi DIICOT, dar personalul de probaţiune vor beneficia de un spor de risc şi de suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, dar şi de un spor pentru păstrarea confidenţialităţii de 5%.

În ce condiţii scad indemnizaţiile preşedintelui, şefilor Parlamentului, premierului şi miniştrilor

Preşedintele României încasează în prezent o indemnizaţie brută de 21.540 de lei pe lună, la fel şi premierul, preşedintele Senatului şi cel al Camerei Deputaţilor, iar miniştrii primesc lunar 19.055 de lei, potrivit unei Ordonanţe de Guvern aprobată în iulie 2015 de prim-ministrul interimar de la acea vreme, Gabriel Oprea. Salariile au fost majorate (aproximativ triplate) în baza acestei Ordonanţe, începând cu luna august 2015, pentru 48 de funcţii de demnitari, iar proiectul de lege pentru aprobarea acestui act normativ a fost respins de Senat în luna noiembrie a anului trecut şi transmis Camerei Deputaţilor, for decizional, care nu a luat încă o decizie asupra acestuia.

Numai că în proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind salarizarea personalului din sistemul bugetar, care urmează să se discute miercuri în şedinţa de Guvern, salariile pentru aceste funcţii sunt mai mici. Astfel, şeful statului ar urma să încaseze o indemnizaţie brută lunară de 15.000 de lei, premierul, preşedintele Senatului şi cel al Camerei Deputaţilor – 13.706 lei, iar miniştrii – 12.124 de lei.

Aşadar, indemnizaţii mai mici cu 30-37%. Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului a explicat pentru „Adevărul“ că, dacă proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei din iulie 2015 va trece de Parlament până în luna august, atunci indemnizaţiile pentru cele 48 de funcţii de demnitari vor rămâne la nivelul actual. Dacă nu, celor 48 de funcţii li se vor aplica prevederile actualei ordonanţe, cu salarii mai mici.

Impact bugetar de 500 de milioane de lei în 2016

Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă (OUG) pentru majorarea salariilor bugetarilor începând cu luna august a fost discutat în şedinţa de Guvern de săptămâna trecută şi urmează să fie aprobat miercuri de Executiv. Potrivit lui Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, creşterea medie a fondului de salarii va fi de 5%, iar cea mai semnificativă majorare va fi aplicată în cazul asistenţilor sociali – până la 20%, în timp ce, pentru alte categorii, creşterile sunt mult mai reduse (1%). Măsurile vor avea un impact bugetar de 500 de miioane de lei în 2016 şi de 1,5 miliarde de lei net (2,3 miliarde de lei brut) în 2017.

Guvernul precizează că prin acest proiect de OUG s-a urmărit realizarea unui act normativ mai simplificat şi mai accesibil decât Legea 284/2010 privind salarizarea unitară în sectorul bugetar şi eliminarea suprapunerilor salariale datorate creşterii salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care a condus la suprapunerea primelor 24 de clase de salarizare din legea-cadru din 2010. De asemenea, s-a urmărit eliminarea nivelurilor diferite de salarizare pentru aceeaşi funcţie, în cadrul aceleiaşi instituţii, eliminarea egalizării salariilor pentru persoane cu vechime în muncă diferită, eliminarea suprapunerilor salariale pentru angajaţii care au studii diferite şi stabilirea şi calcularea salariilor în baza unui singur act normativ, eliminându-se vidul legislativ, mai ales pentru personalul nou-încadrat.

„Sunt situaţii în care funcţionari care, asumând aceeaşi responsabilitate, au salarii diferite, merg în justiţie şi câştigă tocmai pentru că este o abordare incorectă“, a spus premierul Dacian Cioloş în şedinţa de miercuri.

Criterii de diferenţiere a salariilor de bază

Salariile de bază incluse în proiectul de Ordonanţă de Urgenţă sunt diferenţiate pe funcţii, grade sau trepte profesionale şi gradaţii. Fiecărei funcţii, fiecărui grad sau treaptă profesională îi corespund cinci gradaţii, corespunzătoare tranşelor de vechime în muncă, cu excepţia funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor de conducere pentru care gradaţia este inclusă în indemnizaţia lunară sau salariul de bază prevăzut pentru aceste funcţii în anexele la ordonanţa de urgenţă.

Astfel, tranşele de vechime în muncă în funcţie de care se acordă cele cinci gradaţii sunt: gradaţia 1 – de la 3 la 5 ani; gradaţia 2 – de la 5 la 10 ani; gradaţia 3 – de la 10 la 15 ani; gradaţia 4 – de la 15 la 20 de ani; gradaţia 5 – peste 20 de ani.

În situaţia în care salariile de bază, soldele, indemnizaţiile avute în luna iulie 2016 sunt mai mari decât cele prevăzute în proiectul de OUG, vor fi păstrate cele avute în iulie, la fel ca şi sporurile, indemnizaţiile şi celelalte compensaţiile aflate atunci în plată.

Se elimină coeficienţii de ierarhizare

Prin proiectul de OUG, salariile de bază vor fi stabilite ca valori nominale în lei şi se vor elimina coeficienţii de ierarhizare, clasele de salarizare şi valoarea de referinţă.

Raportul între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar va fi de 1 la 12, astfel că cel mai mic salariu de bază va fi de 1.250 de lei, pentru funcţii cu studii medii şi generale, iar cel mai mare este de 15.000 lei pentru funcţia cu cea mai mare responsabilitate în stat.

Raportul între partea variabilă şi salariul de bază va fi de 30% pe total ordonator principal de credite. Astfel, prii proiectul de OUG s-a eliminat condiţia prevăzută prin Legea 284/2010 ca partea variabilă să nu depăşească 30% din salariul de bază pentru o persoană.

Funcţiile sunt structurate în raport de nivelul studiilor – studii superioare, studii superioare de scurtă durată, studii postliceale, studii medii şi studii medii şi generale. Salariile de bază pentru fiecare funcţie sunt stabilite, în raport de studii, grade sau trepte profesionale şi gradaţii.

Promovarea în grade sau trepte profesionale se va putea face de regulă pe un post vacant, din trei în trei ani, sau conform unor reglementări din statutele proprii. Avansarea în gradaţii se va face din cinci în cinci ani, cu excepţia primei gradaţii care se acordă după trei ani.

Medici: „Sumele vehiculate sunt un ultraj la adresa corpului medical“

Cadrele medicale aşteptau cu sufletul la gură proiectul legii salarizării unitare, lefurile mici din sistem fiind unul dintre motivele pentru care au demarat deja o serie de proteste în Sănătate. Iar cifrele vehiculate de proiectul de lege, potrivit căruia un medic primar obţine un salariu ce variază între 3.400 şi 4.300 de lei, un rezident porneşte de la 1.400 de lei, iar o asistentă primeşte 1.900 de lei pe lună, nu fac altceva decât să pună şi mai multe paie pe foc, susţine doctorul Florin Chirculescu, şeful secţiei de Chirurgie Toracică de la Spitalul Universitar de Urgenţă din Capitală.

„Este un ultraj la adresa corpului medical românesc, e o altă palmă pe care o primim. Anul trecut exista un calendar prin care ni se promitea dublarea salariilor până în 2017. Dar acum, să vii să baţi în cuie nişte sume aşa mici nu faci decât să agiţi apele. 4.300 de lei este foarte puţin pentru un medic primar. Iar asta în condiţiile în care se laudă că economia este în creştere şi rata de colectare a crescut şi ea”, a declarat, pentru „Adevărul”, chirurgul Florin Chirculescu.

Tot mai multe asistente părăsesc ţara

Medicul arată că dintotdeauna medicii legişti au primit cele mai mari salarii. Chiar şi acum, un legist poate obţine o leafă de 8.000 de lei pe lună conform proiectului, în timp ce un medic primar în urgenţe poate câştiga aproape de 5.000 de lei pe lună.

„Nu este nimic în plus faţă de procentul de 25% primit anul trecut, asistentele rămân în continuare cu salarii foarte mici şi se vor îndrepta spre sistemul privat, cum fac şi în prezent. În cel mai fericit caz, s-ar putea să fie o creştere pentru anumite categorii, dar vorbim de câteva zeci de lei, poate sute. Oricum, rămânem cu salarii foarte mici în comparaţie cu lumea medicală din jurul nostru, nu vorbesc de vest-europeni”, a explicat, pentru „Adevărul”, şi profesorul Doina Dimulescu, managerul Spitalului Elias din Capitală.

În ceea ce priveşte salariul de director de spital, care ajunge la 6.500 de lei, Dimulescu spune că nu este unul mic, dar arată că o leafă mai bună pentru managerii de spitale i-ar determina pe aceştia să facă o treabă mai bună.

1.000 de medici au cerut documente pentru a pleca

La rândul său, doctorul Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), e de părere că sumele conţinute de proiect sunt mici şi că vor accentua fenomenul migrării în rândul personalului medical. „Sumele sunt discutabile, nu sunt creşteri. În prezent, majoritatea medicilor din spitalele judeţene şi orăşeneşti câştigă 2.500 de lei pe lună salariul de bază, în condiţiile în care sunt medici primari, la care se adaugă sporurile şi gărzile”, a subliniat medicul pentru „Adevărul”.
De altfel, de la începutul anului şi până acum, a primit deja 1.000 de solicitări de la doctori, cu mai multă sau cu mai puţină experienţă, care vor să părăsească ţara.

„Suntem alături de colegii noştri care au protestat zilele trecute şi îi susţinem pe deplin”, a completat Borcean, făcând referire la revendicările doctorilor care au ieşit în stradă săptămâna trecută.

„Suntem la mâna pacientului“

„Salariile la ora actuală sunt jignitoare, suntem practic la mâna pacientului, pentru că leafa nu reflectă nici anii de studii şi nici responsabilitatea actului medical. Nu reflectă absolut nimic. Salariile medicilor trebuie rezolvate urgent, altfel o să rămânem fără ei. Au început să plece medici la 50 – 55 de ani, nu doar tinerii. Au început să plece formatorii. Dacă nu rezolvăm problema salariilor, nu o să mai aibă cine să rezolve cazurile din spitale“, a conchis doctorul Victor Eşanu, preşedintele Camerei Federative a Medicilor.

Acesta va avea astăzi o întâlnire cu deputaţii din Comisia de Sănătate, pe marginea revendicărilor şi, în funcţie de rezultate, va stabili dacă doctorii vor continua cu acţiunile de protest în sistemul de sănătate, în condiţiile în care la jumătatea lunii aprilie a fost programată greva de avertisment, cu asigurarea a două treimi din activitatea spitalicească.

Salariile cadrelor medicale, majorate cu 25% în 2015

Peste 200.000 de angajaţi din Sănătate au beneficiat de o majorare salarială de 25% începând cu luna octombrie 2015. Procentul a fost obţinut după ce mii de medici s-au coalizat pe Facebook şi au ameninţat, în repetate rânduri, că vor pune halatele în cui, asigurând strict urgenţele.

În urma discuţiilor dintre sindicate şi premierul de atunci, Victor Ponta, s-a stabilit că, în afară de procentul de 25% alocat anul trecut, întreg personalul medical va beneficia de alte două majorări salariale, similare, astfel încât leafa să se dubleze la nivelul anului 2017. Concret, o nouă majorare salarială cu 25% urma să aibă loc în ianuarie 2016, urmată de o alta, spre finalul acestui an, ambele rămase pe hârtie după ce Guvernul Ponta a fost schimbat, iar noul Executiv a motivat că nu dispune de fondurile necesare pentru a lua asemenea măsuri.

În ceea ce priveşte alocarea de 25% din 2015, cu un impact bugetar de 1,7 miliarde de lei, banii proveneau tot din sistemul de sănătate, după cum au explicat la vremea respectivă atât Victor Ponta, cât şi fostul şef al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea. Mai precis, majorarea salarială a fost făcută din „economiile realizate prin cardul de sănătate”.

Cum s-au descurcat medicii cu banii în plus

Banii primiţi atunci de cadrele medicale nu i-au ajutat prea mult, susţin doctorii. Asta pentru că procentul de 25% a însemnat o creştere care varia între 100 de lei, în cazul rezidenţilor, şi 400 de lei, în cazul medicilor primari. În plus, gestul făcut anul trecut de guvernanţi pentru medici, asistenţi medicali, infirmiere şi personalul auxiliar din spitale i-a nemulţumit profund pe sindicaliştii din Învăţământ. Aceştia au solicitat, la rândul lor, lefuri mai mari pentru personalul din Educaţie şi au primit, în urma negocierilor, un procent de 15% de la 1 decembrie 2015.