Povestea celui mai bogat român din perioada interbelică. Cum s-a risipit averea acestuia sub ochii statului

Jean Mihail, din Craiova a fost cel mai bogat român din perioada interbelică, singurul obiectiv care îi poartă numele fiind Muzeul de Artă din Craiova FOTO: Wikipedia
Când vine vorba de oameni bogați în România interbelică, mulți se gândesc la mari industriași de talia lui Nicolae Malaxa sau Max Auschnitt, însă unul dintre cei mai mari bogătași ai epocii a fost Jean Mihail, cel mai mare proprietar de terenuri din Oltenia.
Share on Facebook217Share on Google+1Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Personalitate retrasă și discretă, Jean Mihail, macedonean la origini, este considerat cel mai bogat român al perioadei interbelice. Familia sa avea peste 100.000 de hectare de terenuri în Oltenia și mai multe proprietăți prin țară. Jean Mihail nu a avut urmași, fapt pentru care și-a lăsat averea în grija statului român.

După 1936, adică după moartea lui Jean Mihai, s-a ales praful de toată averea. Singurul indicu care mai aduce aminte de notorietatea omului de afaceri este Palatul „Jean Mihail“, clădire care este asemănată cu Palatul Schonbrunn din Viena, care din 1954 adăpostește Muzeul de Artă din Craiova.

În ceea ce privește evoluția afacerilor lui Jean Mihail sunt puține informații, însă familia sa a avut multe lucruri de spus în ceea ce privește economia României din perioada interbelică și cea premergătoare Primului Război Mondial.

Cine este Jean Mihail

Jean Mihail s-a născut la Craiova , la 3 octombrie 1875. El este fiul lui Constantin (Dinu) Mihail, unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din zona Olteniei. Și asta după ce l-a moștenit pe tatăl său, Nicolae, unul dintre cei mai cunoscuți cămătari din Craiova, de la jumătatea anilor 1800.

După moartea lui Nicolae, Dinu Mihail a reușit să administreze averea primită de la tatăl său și să achite toate ipotecile și datoriile de la Creditul Agricol. Așa a devenit unul dintre principalii latifundiari din România, cu moșii în Dolj, Gorj, Mehedinți, Romanați, Teleorman și Ilfov.

Dinu Mihail a murit în 1909 și a fost moștenit ce cei doi băieți, Jean și Nicolae. Băiatul cel mare, Nicolae a trăit mai mult în Franța, unde și-a irosit mare parte din avere și unde a murit în 1918. Asta a făcut ca întreaga avere să îi revină lui Jean.

Familia Mihail era considerată una dintre cele mai influente din România din  perioada premergătoare Primului Război Mondial, dar și după acesta.

Și cum provenea dintr-o familie bună, Jean Mihail a absolvit dreptul la Paris, unde și-a luat și doctoratul. El nu s-a căsătorit niciodată și a trăit în Craiova, dar călătorea des la Paris și la Viena. În 1911, Jean Mihail ajungea deputat din partea Partidului Conservator, iar în 1915 a fost ales deputat, pe listele liberalilor de această dată.

Chiar dacă era un personaj discret, Jean Mihai era destul de vizibil, mai ales în ochii elitelor țării, cum ar fi chiar familia regală. La începutul anilor 1920, averea lui Jean Mihail era estimată la nouă tone aur.

În perioada de criză economică, între 1928 și 1933, Jean Mihail era atât de bogat încât a girat statul român pentru o mare parte din împrumuturile făcute în străinătate, în special cele făcute în Franța.

Jean Mihail și-a sporit averea după ce a mai moștenit două mătuși, Elena Dumba și Maria Coloni. De la Elena Dumba a moștenit moșia de circa 2.000 de hectare și conacul de la Deveselu. De la Maria Coloni a intrat în posesia unei importante colecții de artă, dar și casa pe care aceasta o deținea în Craiova.

Istoria palatului Mihail

Familia Mihail deținea mai multe reședințe în țară. Avea o vilă pe Calea Victoriei, în Capitală, o casă la Florești, în Prahova, dar și castelul Zamora din Bușteni. În 1909, Jean Mihai a inaugurat palatul din Craiova, a cărui construcție a fost începută de tatăl său la 1900.

Construcția palatulu a durat șapte ani, timp în care Dinu Mihail, tatăl lui Jean, s-a îmbolnăvit și a murit în 1908. Chiar dacă lucrările palatului s-au încheiat în 1907, acesta a devenit funcțional din 1909.

Potrivit istoricilor, Jean Mihai utiliza doar o cameră a palatului. Imobilul a devenit util abia în momentul în care a fost utilizat de familia regală. În 1913, în timpul celui de-al Doilea Război balcanic, la palat a locuit, pentru o scurtă perioadă de timp, Regele Carol I. Și Regele Ferdinand a locuit o perioadă în palatul Mihail, în timpul unei vizite la Craiova, în 1915. În perioada Primului Război Mondial, palatul Jean Mihail a găzduit Comandamentul German pentru Oltenia.

Jean Mihail a murit în 1936. El și-a lăsat, prin testament, bunurile statului român și a înființat o fundație care îi poartă numele pentru a administra palatul, dar și toată averea sa. Scopul era ca pământurile pe care le deținea să fie vândute țăranilor, la prețuri accesibile, iar banii să fie folosiți în scopuri caritabile, în special pentru construcția de școli, cămine culturale și biblioteci sătești.

După moartea lui Jean Mihail, palatul a fost închis și utilizat de statul român. În 1939, după intrarea Germaniei în Polonia, în palatul Mihail a fost găzduit șeful Cartierului General al armatei poloneze în lunile septembrie și octombrie, ca în noiembrie și decembrie, aici să fie primit președintele Poloniei, însoțit de familia sa.

Palatul a mai găzduit în 1940 și tratativele prin care România a cedat Bulgariei Cadrilaterul. Iosif Broz Tito este alt personaj istoric care a locuit la palatul din Craiova. Acesta a coordonat de aici, în 1944 operațiunile de eliberare ale Belgradului.

Din 1954 palatul Jean Mihail a devenit Muzeul de Artă al Craiovei, unde se regăsesc tablouri din şcolile olandeză, flamandă, ialiană şi franceză (în general lucrări din secolul al XVII-lea), pictură de Theodor Aman şi lucrări de grafică şi artă decorativă românească şi străină.

Share on Facebook217Share on Google+1Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone