Ce ar putea salva de la dispariție băncile pentru locuințe

Raluca Florescu 02-11-2016
Statul nu a mai achitat primele pentru contractele de economisire-creditare în ultimii doi ani
Sistemul de economisire-creditare din România, pus pe stand-by de mai bine de doi ani, ar putea reîncepe să funcționeze printr-un proiect de lege aflat în ultimele faze de aprobare. Între timp, raportate inclusiv la DNA pentru deturnare de fonduri, cele două bănci din sistem încearcă să-și câștige dreptatea în instanță

O epopee care durează deja de câțiva ani a blocat sistemul de economisire-creditare din România, după ce Curtea de Conturi a analizat activitatea celor două bănci din domeniu: BCR Banca pentru Locuințe și Raiffeisen Banca pentru Locuințe. „Mărul discordiei“ a fost prima de stat, în valoare de maximum 250 de euro, acordată de la buget celor care economisesc în băncile pentru locuințe. Această primă, susține Curtea de Conturi, ar fi fost oferită ilegal în foarte multe cazuri, de cele două bănci. Scandalul a intrat în faza DNA după ce, în vara acestui an, Curtea a sesizat și Direcția Anticorupție în privința celor doi creditori. Aceștia au reușit să obțină în instanță câștig de cauză într-un prim proces, dar pentru a continua să funcționeze trebuie acum să se judece din nou cu statul.

Nemulțumirile Curții de Conturi

În 2014, Curtea constata că cele două bănci pentru locuințe au încheiat contracte de economisire în urma cărora titularii au obținut o dobândă generoasă, prin prima de la stat de maximum 250 de euro per contract. Cu toate astea, banii din depozite nu au fost folosiți în scop locativ. Totodată, perioada de economisire nu a fost urmată de contractarea unui credit imobiliar. Astfel, mai puțin de 4% din depozitele încheiate de cele două bănci au fost urmate de contractarea unui credit imobiliar.

Prin urmare, programul derulat de cele două bănci și monitorizat de Ministerul Dezvoltării nu și-ar fi îndeplinit scopul de dezvoltare a fondului locativ, consideră Curtea, în raport. Practic, clienții ar fi folosit cele două bănci doar pentru a încasa primele mari de la stat, folosind banii în alte scopuri decât cel locativ.

Băncile au atacat însă decizia Curții în instanță, sesizând că ordonanța care le reglementează activitatea nu obligă clienții nici să ia un credit imobiliar, și nici să justifice folosirea banilor din economii sau din prima de stat. Astfel, iată ce prevede OUG 29/1999 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului: „Pentru a beneficia în mod constant de prima de stat, contractele de economisire-creditare trebuie să aibă o durată de minimum 5 ani, fără a fi necesară justificarea utilizării în scop locativ a sumei economisite“.

Curtea a mai reclamat faptul că au fost încheiate contracte de economisire – creditare pentru minori, băncile „necorelând eligibilitatea de a fi client cu dreptul legal de a primi un credit la dobânda stabilită, pentru activități în domeniul locativ”. Altfel spus, băncile au încheiat contracte de economisire – creditare cu clienți care, în mod legal, nu ar fi putut ulterior lua credite, deoarece erau minori. Cu toate astea, aceeași ordonanță care reglementează activitatea băncilor pentru locuințe prevede că „fiecare client, persoană fizică cu cetăţenia română şi cu domiciliul stabil în România, beneficiază de o primă de stat pentru depunerile anuale efectuate în baza unui contract de economisire-creditare încheiat cu o bancă de economisire şi creditare în domeniul locativ“. Așadar, legislația în vigoare nu condiționează de vârsta clientului încheierea unui contract de economisire creditare.

Curtea sesizează și că „unele din contractele de economisire-creditare în sistem colectiv, pentru domeniul locativ, au fost cesionate între clienții BCR BpL, banca permițând beneficiarilor cesiunilor de contracte încasarea unei prime de stat peste nivelul maxim legal stabilit de OUG nr. 99/2006“, respective 250 de euro.

Prima sentință „definitivă“ – nu sunt fapte de corupție

În vara acestui an, Curtea a mers mai departe. A sesizat la DNA BCR Banca pentru Locuințe care ar fi acordat ilegal prime în valoare de 268,77 milioane de lei. Totodată, Curtea a sesizat la DNA și Raiffeisen Banca pentru Locuințe, care ar fi acordat ilegal prime de stat în valoare de 59,9 milioane de lei. Curtea semnala DNA deturnarea de fonduri și obținerea ilegală de fonduri, în aceste cazuri. Direcția Anticorupție a declinat însă cazul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, constatând că nu există fapte de corupție. Răspunzând ieri unei solicitări din partea „Adevărul”, privind stadiul sesizării Curții de Conturi în legătură cu cele două bănci, DNA ne-a comunicat: „La data de 23.06.2016, dosarul penal constituit ca urmare a unei sesizări, cea la care faceţi referire, a fost declinat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti având în vedere că aspectele sesizate nu intră în competenţa de soluţionare a DNA“.

Un sistem blocat de doi ani

În prezent, sistemul de economisire prin cele două bănci este blocat. Astfel, de la apariția raportului Curții, la finele lui 2014, statul nu a mai plătit primele aferente contractelor de economisire. Recent, BCR Banca pentru Locuințe, a început să achite din conturile proprii aceste prime. În acest moment, băncile pentru locuințe nu mai acordă decât credite și nu mai încheie contracte de economisire.

BCR a obținut deja, printr-o sentință definitivă, suspendarea concluziilor Curții de Conturi. Acum, banca se află într-un nou proces, pentru anularea acestor concluzii sau pentru obținerea unui deznodământ care să îi permită continuarea activității.

Un nou proiect de lege

Rămâne însă nerezolvat un aspect de principiu sesizat de Curtea de Conturi. Și anume acela că, deși a fost conceput ca un sistem care să încurajeze dezvoltarea domeniului locativ, sistemul de bănci pentru locuințe, susținut prin prime consistente de la stat, nu și-a atins nici pe departe obiectivul. Un proiect de lege aflat acum în analiză în Parlament, adoptat deja de Senat și analizat în prezent de comisiile de specialitate din Camera Deputaților, ar trebui să introducă condiții noi pentru clienții sistemului de economisire-creditare.

Astfel, dacă un client nu ia credit după perioada de economisire va putea primi o primă maximă de 200 de euro, față de 250 de euro, în prezent. De asemenea, cei care încasează prima de stat vor trebui să justifice cu documente că folosesc banii din această primă pentru achiziții în domeniul locativ.

Proiectul clarifică și situația minorilor, prevăzând că aceștia pot încheia contracte de economisire cu banca printr-un reprezentant legal. De asemenea, actul normativ prevede că, din 2017, cine încalcă regulile pentru încasarea primei de stat va da înapoi nu doar prima, ci și dobânda oferită de bancă pentru economii.

Potrivit reprezentanților BCR, intrarea în vigoare a proiectului ar permtie celor două bănci reluarea activității.