INFOGRAFIE Cât de tare s-au scumpit spaţiile de locuit

Elena Deacu 27-04-2017
Preţurile apartamentelor au înregistrat un avans de 4% în primul trimestru al acestui an, cele mai scumpe imobile fiind în continuare în Capitală şi în marile oraşe.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Apartamentele din România s-au scumpit cu 4% în primul trimestru din 2017, faţă de nivelul atins în cele trei luni anterioare, relevă cel mai recent raport de piaţă realizat de platforma Analize Imobiliare, dezvoltată de Imobiliare.ro. Acesta este al doilea cel mai mare avans înregistrat în ultimii aproape trei ani – fiind depăşit doar de un salt de 4,2%, ce a avut loc în trimestrul IV 2014. Din punctul de vedere al evoluţiei preţurilor, piaţa rezidenţială autohtonă se înscrie pe un trend ascendent de unsprezece trimestre încoace (începând cu a doua jumătate a anului 2014, mai exact). De atunci, marja medie de creştere la nivel trimestrial a fost de 2,4%. Prin urmare, în momentul de faţă ne situăm la un nivel de preţ similar cu cel consemnat în anul 2010.

Analiştii imobiliari precizează că, deşi semnificativ, ritmul actual de creştere a preţurilor se situează totuşi considerabil sub cel caracteristic perioadei de boom a pieţei autohtone. „Deşi piaţa rezidenţială evoluează rapid, iar preţurile continuă să crească, ne aflăm încă sub nivelurile anului 2008. În momentul de faţă, piaţa reuşeşte să absoarbă majorarea susţinută a preţurilor, dat fiind că cererea este ridicată în marile oraşe, fiind stimulată de politica favorabilă de creditare a băncilor şi de programul social al Guvernului, Prima Casă”, subliniază Dorel Niţă, coordonatorul departamentului de analize imobiliare din cadrul Imobiliare.ro.

Pentru acest an, analiştii estimează că preţurile pentru apartamente noi vor înregistra o creştere medie de 5% până la 7%, în funcţie de condiţiile pieţei locale şi de cerere. Această majorare este determinată şi de preţurile terenurilor care sunt în creştere şi de costurile cu materialele de construcţie şi forţa de muncă care sunt, de asemenea, susceptibile de a suferi majorări de preţuri.

Tendinţe în principalele oraşe                                                                                                    

Datorită tendinţei sale de creştere susţinută în ultimii ani, Cluj-Napoca a reuşit nu numai să depăşească Bucureştiul în ceea ce priveşte preţurile apartamentelor, ci şi să păstreze această poziţie pentru o perioadă considerabilă de timp (mai mult de un an). Astfel, în primul trimestru al acestui an, preţul mediu solicitat pentru un apartament (indiferent de timpul de construcţie) era de 1.260 de euro pe metru pătrat în Cluj-Napoca, în timp ce în Bucureşti ajungea la 1.200 de euro pe metru pătrat. Cu toate acestea, vânzătorii din Capitală dau semne clare că doresc să depăşească această diferenţă, deoarece şi-au ridicat aşteptările, recent, atât în ​​ultimul trimestru (3,4%), cât şi în ultimele douăsprezece luni (13%).

Pe de altă parte, creşterea preţurilor la Cluj-Napoca a încetinit până la 2,9% (în ultimul trimestru) şi la 9,9% (în ultimele 12 luni). La o valoare actuală de 1.040 de euro pe metru pătrat, Timişoara este al treilea oraş regional din România unde preţul mediu de listare depăşeşte pragul „psihologic” de 1.000 de euro pe metru pătrat – cu toate acestea, oraşul din Vest este urmat îndeaproape de Constanţa, unde un apartament poate fi cumpărat pentru 980 de euro pe metru pătrat, după o creştere de 6,7% în ultimele douăsprezece luni. În Braşov şi Iaşi, preţurile medii solicitate se ridică acum la 930 şi respectiv 900 de euro pe metru pătrat.

Explicaţia: dinamica raportului cerere-ofertă

Pe de o parte, evoluţia numărului de anunţuri de vânzare valabile în cele mai mari şase oraşe ale ţării relevă o tendinţă clară de diminuare a ofertei. La capitolul proprietăţi nou-intrate pe piaţă, datele Imobiliare.ro arată un declin de aproximativ 20% în primul trimestru din 2017 faţă de perioada similară a anului trecut – în acest răstimp, cea mai mare scădere (în valoare de 27%) a avut loc în Constanţa, iar cea mai mică (8%) în Iaşi. Din punctul de vedere al numărului total de proprietăţi disponibile spre vânzare, tendinţa de diminuare este şi mai accentuată, atingând o medie de 33%. Constanţa se situează, din nou, în fruntea clasamentului celor mai mari scăderi (cu un minus de 37%), fiind urmată îndeaproape de Bucureşti, cu un recul de 35%; cel mai mic declin, în valoare de 25%, a fost consemnat tot în Iaşi.

La capitolul cerere, pe de altă parte, datele pe primul trimestru al anului arată o creştere importantă faţă de perioada similară a anului trecut – în flagrantă opoziţie, aşadar, cu trendul ofertei. În cele şase mari oraşe analizate, interesul pentru achiziţia de locuinţe s-a majorat, per ansamblu, cu 16% faţă de primele trei luni din 2016. Cel mai semnificativ avans (de 38%) a avut loc în Braşov, iar cel mai mic în Bucureşti (13%). Cluj-Napoca este singura excepţie de la regulă: aici, cererea de locuinţe este cu 7% mai mică decât în urmă cu 12 luni – comparativ cu trimestrul anterior însă, interesul potenţialilor cumpărători din oraşul de pe Someş este cu 37% mai mare.

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone