Câştigătorii şi perdanţii Acordului de la Paris: Regenerabilele şi vehiculele electrice au parte de miracol, petrolul stagnează, cărbunele iese din scenă

Un număr de 195 de state s-au angajat să reducă poluarea, ţintele sunt ajustate la fiecare cinci ani FOTO: Mediafax
Salvarea lumii de încălzirea globală nu va fi ieftină, iar companiile de energie regenerabilă şi automobile electrice pot fi marii câştigători ai acordului istoric semnat la Paris de 195 de state, care s-au angajat să reducă poluarea, conform Bloomberg. Marii perdanţi sunt companiile din domeniul cărbunelui, în vreme ce petrolul tot va fi 75% din cererea de energie în 2030.

Vânzarea de petrol, cărbune sau maşini cu tehnologie veche riscă să producă un dezastru. Pentru producătorii de panouri solare, izolaţii high-tech pentru locuinţe şi sisteme eficiente de iluminat, acordul este un posibil miracol.

Este probabil ca acordul să accelereze investiţiile în tehnologii în domeniul energiei regenerabile şi al vehiculelor electrice, în special dacă mai multe ţări se vor alătura Uniunii Europene şi unor părţi din America de Nord, care impun un preţ sau o taxă pentru emisiile de carbon.

Producătorii de carburanţi fosili şi ţările care depind de aceştia riscă să suporte costuri masive, dar companiile din industriile energiei regenerabile şi eficienţei energetice au în faţă oportunităţi fără precedent.

Guvernele şi companiile la nivel global analizează costurile şi beneficiile acordului, care cere transformări majore în domeniul energiei, transporturilor şi zeci de alte domenii de afaceri.

„În calitate de mare companie de petrol şi gaze, suntem în mod clar o miză în aceste discuţii. Dar un optimist vede în orice dificultate o oportunitate. Sunt în mod sigur un optimist”, a declarat Patrick Pouyanne, directorul general al grupului francez Total.

Pactul de la Paris, care cere revizuirea angajamentelor statelor semnatare o dată la cinci ani, este cel mai important acord încheiat vreodată în domeniul climei, ambiţiile acestuia depăşind acordul de la Kyoto din 1997.
Pe lângă participarea lui Barack Obama, a lui Vladimir Putin, a lui Xi Jinping şi a zeci de alţi lideri politici, summitul a atras sute de companii mari dornice să influenţeze şi să înţeleagă negocierile care le pot afecta modelele de afaceri.

Naţiunile Unite estimează că este nevoie de cheltuieli de peste 1.000 de miliarde de dolari pe an pentru eliminarea emisiilor de carbon din economia mondială şi pentru a preveni creşterea temperaturii globale, care poate duce la inundarea oraşelor costiere, afectarea agriculturii şi la distrugerea ecosistemelor.

Petrolişti vs ecologişti. Ţiţeiul va rămâne 75% din cererea de energie în 2030

Din acest motiv, companiile ale căror afaceri vor fi afectate de reducerea emisiilor de carbon în economie vor fi nevoite să se reorienteze rapid, consideră Lyndon Rive, director general al SolarCity, furnizor american de sisteme de panouri solare pentru locuinţe, condus de miliardarul Elon Musk.

În cazul companiilor petroliere, Rive a spus că îşi vor proteja activitatea, pentru că este obiectul lor de activitate, dar că acesta va fi distrus.

Asta nu înseamnă că marile companii petroliere îşi vor închide activităţile în viitoarul apropiat. Potrivit unor estimări relativ optimiste referitoare la reducerea emisiilor poluante, efectuate de Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE), carburanţii fosili vor reprezenta încă 75% din cererea de energie, în 2030. Cererea de cărbune va stagna, cea de petrol va creşte uşor, iar cea de gaze naturale va creşte puternic, potrivit AIE.

Transformări după exemplul IBM

Directorii unor companii energetice tradiţionale au puncte de vedere asemănătoare, chiar dacă nu atât de radicale. Peter Terium, CEO al companiei germane de utilităţi RWE, a spus că acest tip de companii trebuie să înveţe din transformările succesive prin care a trecut International Business Machines, pentru a-şi păstra relevanţa în sistemul energetic.

RWE a aprobat vineri un plan de divizare în două companii, una concentrată pe energie regenerabilă şi reţele şi alta pe administrarea activelor convenţionale, aflate în declin.

Companiile din industria cărbunelui vor fi cele mai afectate. Stowe Global Coal Index, care măsoară performanţa a 26 de producători mari de cărbune, a pierdut 59% din valoare în acest an.

„Este începutul unui transfer de multe mii de miliarde de dolari de la tehnologii vechi, care folosesc carbunranţi folisi, către tehnologii cu emisii reduse de carbon“, a spus Mindy Lubber, CEO al Ceres, organizaţie care colaborează cu investitorii pentru presarea companiilor să obţină performanţe mai bune în protecţia mediului.

Obiectivul pe termen lung al acordului de la Paris este ca încălzirea globală să rămână “cu mult” sub nivelul de două grade Celsius şi să se „continue eforturile“ în vederea limitării creşterii temperaturii medii la 1,5 grade Celsius.

Ce s-a stabilit la Paris

Pentru a atinge obiectivul pe termen lung, ţările au convenit să-şi stabilească obiective la nivel naţional în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, din cinci în cinci ani. Peste 180 de ţări au prezentat deja obiective pentru primul ciclu, care începe în 2020. Doar de la ţările dezvoltate se aşteaptă să-şi reducă nivelul emisiilor în termeni absoluţi. Ţările în curs de dezvoltare sunt “încurajate” să facă acest lucru astfel încât capacităţile lor să evolueze în timp. Până atunci, de la ele se aşteaptă doar să-şi limiteze creşterea nivelului emisiilor, în timp ce economiile lor cresc.