Casa veche de acasă: proiecte de locuințe tradiţionale româneşti

Familia Tudorache şi-a construit în satul Ştefăneşti, din judeţul Prahova, o casă după un model tradiţional de la Muzeul Satului din Bucureşti FOTO: adelaparvu.com
Proiectele de case tradiţionale româneşti nu sunt tocmai pe val, dar pot fi ideale pentru cei care apreciază valorile autentice populare. De la case de lemn la conacele boiereşti din Muntenia, „Adevărul“ vă prezintă mai multe proiecte de case tradiţionale româneşti.

Mulţi dintre noi avem bunici la ţară sau am copilărit într-o casă tradiţională. După Revoluţia din 1989, însă, foarte multe dintre acestea au fost înlocuite de locuinţe moderne, în vreme ce mare parte dintre cele rămase au ajuns acum dărăpânate, scrie Adevărul.

Interesul pentru aceste tipuri de locuinţa a reapărut, însă, recent, inclusiv străinii fiind acum dornici să afle mai multe despre casele tradiţionale româneşti.

Proiecte de case tradiţionale româneşti. Stilul muntenesc

Familia Tudorache şi-a construit în satul Ştefăneşti, din judeţul Prahova, o casă după un model tradiţional de la Muzeul Satului din Bucureşti. Casa este ridicată în pantă şi are o verandă mare şi margine de lemn, iar acoperişul este realizat din şindrilă. Acesta din urmă este acoperit din doi în doi ani cu smoală, pentru a asigura impermeabilizarea.

Arhitectul Liliana Chiaburu spune că unul dintre cele mai importante elemente ale caselor tradiţionale româneşti este pridvorul. Acesta semnifică deschiderea şi este un simbol al generozităţii şi ospitalităţii. De regulă, acesta se aşază spre sud şi umbreşte zidul casei, astfel încât în timpul verii să fie răcoare în camere.

În rândul proiectelor de case tradiţionale româneşti se mai remarcă o construcţie din satul Boroşteni, judeţul Gorj, aflat la o aruncătură de băţ de localitatea de baştină a lui Brâncuşi. Aici, un cuplu tânăr de artişti locuieşte tot într-o casă tradiţională. Locuinţa a fost contruită de stră-străbunicii Cristinei Toma, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Iniţial, construcţia avea două încăperi, respectiv bucătăria şi o cameră. În anii ‘30 a mai fost adăugată o altă încăpere. Fundaţia este din piatră, iar zidurile sunt din cărămidă de pământ.

Citiți mai mult despre acest subiect pe Adevărul.ro.