SwissLeaks: Care sunt legăturile nebănuite dintre cei opt români titulari ai conturilor secrete din Elveția

Jean Valvis a vândut către Coca-Cola afacerea de apă minerală Dorna, în anul 2002 FOTO Mediafax
Pasiunea pentru fotbal și legăturile cu puterea politică de dinainte de 1989 sunt doar două dintre trăsăturile comune ale românilor bogați cu conturi în Elveția, deconspirați de Rise Project în două episoade.

Rise Project a făcut publică a doua serie de clienți și titulari de conturi secrete (până de curând) ai sucursalei HSBC Geneva. Astfel, apar în media alte șase nume, care se adaugă lui Viorel Hrebenciuc și lui Robert Deutsch, cei care dețineau, la aceeași bancă, un cont comun: Daniela Florentina Ganea, Ionuț Costea, Vladimir Cohn, Sorin Crețeanu, Jean Valvis și Gabriel Hanganu.

Din capul locului, e bine de subliniat că banii dintr-un cont secret (așa cum sunt multe conturi ale băncilor elvețiene) nu înseamnă automat că titularul este personaj negativ. Nici că banii sunt murdari.

În schimb, se cuvine identificarea unor lucruri comune în biografia acestor oameni, asta tocmai pentru a răspunde la principala întrebare: de ce l-ar interesa pe omul obișnuit cine deținea aceste conturi, câți bani se găseau acolo și de unde veneau ei?

Adevărul Financiar Inside: lucruri comune în profiul colectiv al titularilor de conturi secrete

1. Apartenența și legăturile la instituțiile financiare internaționale: Ionuț Costea și Daniela Florentina Ganea

Ionuț Costea, fost președinte al Eximbank (până în 2012) și cumnatul fostului lider PSD Mircea Geoană, a avut o carieră strâns legată de domeniul financiar român și extern. Între 1997 și 2000 a fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, perioadă în care a negociat împrumuturi în numele statului pe piețele externe de capital. Ulterior, Costea a devenit director adjunct în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), ocupând această poziție până în anul 2004, când s-a reîntors în România la conducerea unor bănci locale.

Un traseu comparabil a avut și Mihai Tănăsescu, soțul Danielei Florentina Ganea, titulara unui cont secter între 1995 și 2004 la HSBC Geneva, cu numele de SPHYNX. La începutul anilor ’90, Tănăsescu s-a aflat la șefia mai multor direcții din Ministerul Finanțelor, ulterior ajungând să conducă această instituție. Totodată, Tănăsescu a fost, pentru o perioadă lungă de timp, reprezentantul României la FMI.

2. Cetățenia multiplă sau relațiile cu diaspora: Robert Deutsch, Jean Valvis și misteriosul cetățean român stabilit cu Canada

Robert Deutsch a emigrat la începutul anilor ’70 mai întâi în Germania, pasul următor făcându-l în Elveția. Ulterior, acesta s-a stabilit în Palo Alto, California. Încetul cu încetul și-a lichidat toate investițiile din România, din domeniile de IT și imobiliare.

Jean Valvis are dublă cetățenie, greacă și elvețiană, iar numele său se asociază în arhiva HSBC cu două conturi secrete, din care unul aparține unei companii din British Virgin Islands, Euroengineering Consulting and Investment Company. În anul 2007, pe această firmă exista un depozit de 9.151.890 $. Jean Valvis a spus pentru Rise Project: “Da, știu de contul firmei din British Virgin Islands. Domiciliul meu fiscal este în Elveția, eu sînt și cetățean elvețian, și cetățean grec, și ce vreau să spun e că mi-am îndeplinit toate obligațiile fiscale.

Legături cu Elveția are și prințul Dimitrie Sturdza, de numele căruia a fost legat, speculativ, cel mai mare cont deținut de un român la HSBC Geneva, 829 de milioane de dolari. Sturdza a absolvit Facultatea de Fizică Atomică de la Lausanne, oraș în care locuiește și astăzi, unde deține o companie de cosmetice.

Între timp, reprezentanții Rise Project au făcut lumină, măcar pe jumătate, în cazul celui mai bogat român de la HSBC. Acesta este un om de afaceri plecat în Canada înainte de Revoluție, care ulterior nu a mai avut legături cu mediul de afaceri din România. Până acum, nu este cunoscut niciun om de afaceri român (și relevant) în Canada.

3. Discreția sau golorile din biografie: Sorin Crețeanu, Viorel Hrebenciuc, Jean Valvis și Robert Deutsch

Sorin Crețeanu este unul dintre “milionarii fără chip” ai României, cu acesta neexistând, până în 2012, nicio fotografie oficială în media. Tot anturajul lui Crețeanu se află sub semnul discreției, între ei remarcându-se Gabriel (Puiu) Popoviciu și Radu Dimofte, promotorii proiectului imobiliar Băneasa.

Român stabilit în California (SUA), milionarul de origine română Robert Deutsch a acordat un singur interviu în media locală, o apariție din 2011 în revista Forbes. Discreția sa poate fi explicată prin presupusa sa implicare în scandalul Megapower, izbucnit la începutul anilor ’90. Deutsch a fost acuzat că a contribuit la prejudicierea statului român cu 20 de milioane de dolari. Pentru a-și dovedi nevinovăția, acesta susține că a câștigat un proces împotriva România Liberă, platforma media care a rostogolit la vale scandalul.

Legăturile lui Jean Valvis cu România înainte de 1990 nu au putut fi identificate. Dar nici despre activitatea sa din Elveția sau Grecia, Jean Valvis nu dorește să vorbească. Practic, în afară de studiile de inginer-arhitect efectuate în Grecia și finalizate postuniversitar la Sorbona, despre Valvis nu se cunoaște mare lucru. Asta până în 1994, când înființează Dorna group.

Până la scandalul retrocedărilor ilegale, despre afacerile și averea lui Viorel Hrebenciuc, supranumit “sforarul PSD-ului”, nu se știa mare lucru. Referatele DNA au scos la lumină modul de operare al politicianului PSD, care este cercetat în continuare în stare de arest.

 4. Investițiile și legăturile din fotbal

Vladimir (Vova) Cohn este cunoscut în mediul de business datorită afacerii Rom Carton (fabrică de cartoane), iar publicului larg datorită acțiunilor pe care le-a deținut la clubul de fotbal Dinamo. Înainte de 1989, Cohn a emigrat în Franța, întorcându-se în țară după 1990.

Jean Valvis, fondatorul grupului Dorna, a fost implicat și el în acționariatul unui club de fotbal, deținând un pachet nesemnificativ de acțiuni la clubul Rapid, în urmă cu șase ani, pe vremea când clubul era controlat de George Copos, condamnat în dosarul tranferurilor de jucători.

De altfel, legăturile dintre cele două cluburi de fotbal sunt mult mai strânse decât la o primă vedere, Vova Cohn putând fi considerat un liant între cluburile Dinamo și Rapid, întrucât acesta a fost asociat atât cu Nicolae Badea și Cristi Borcea, cât și cu George Copos.

Tot în cercul acționarilor de la Dinamo s-a aflat și Sorin Crețeanu, co-acționar al companiei de construcții Comnord, apropiat al lui Nicolae Badea, al cărui nume este sinomim cu numele clubului din Ștefan cel Mare de 25 de ani încoace. Crețeanu însuți s-a implicat în fotbal devenind vicepreședinte al clubului Rapid.

 5. Bunele conexiuni cu puterea de dinainte de 1989: Sorin Crețeanu, Vladimir Cohn, Robert Deutsch

Sorin Crețeanu și-a construit averea pe piața imobiliară, unde este partener cu magnații Puiu Popoviciu și Nicolae Badea, gineri ai demnitarului comunist Ion Dincă “Teleagă”. El își petrecea vacanțele la Saint Tropez, Franța, cu fostul ministru Adriean Videanu, cercetat acum sub control judiciar la DNA.

Vladimir Cohn este originar din România, emigrat în Franța și repatriat imediat după 1990 pe post de investitor străin. Se trage dintr-o familie de vechi comuniști ilegaliști, de aici prietenia de pe vremea copilăriei cu Petre Roman, al cărui tată avea o biografie trasă la indigo.

În cercul de apropiați ai lui Robert Deutsch, născut într-o familie de comuniști ilegaliști cu origini evreiești, se află fostul președinte Ion Iliescu (au făcut amândoi studiile la Moscova) și foștii premieri postdecembriști Petre Roman (fiul lui Walter Roman, comunist ilegalist, la rândul său) și Theodor Stolojan, angajat al ministerului de Finanțe înainte de 1989. Robert Deutsch, atunci când venea la București, locuia într-un apartament viziavi din apropierea Arcul de Triumf, alături de mai mulți demnitari dinainte și de după 1989.

 

Mai multe despre viața și afacerile românilor cu conturi la HSBC Geneva, din achetele Rise Project

Daniela Florentina Ganea este soția lui Mihai Tănăsescu, fost ministru al finanțelor publice și fost reprezentant al României la FMI.

Soția demnitarului a avut un cont secret la această bancă între anii 1995 și 2004, cu numele de cod atașat acestui profil bancar SPHYNX.

Potrivit regulamentelor BNR, până în anul 2005, cetățenii români cu reședința în România nu aveau voie să deschidă conturi în afara țării.
Rise Project scrie că în perioada când a fost creat contul din Elveția, soția politicianului era asociată cu firma Kato Aromatic, o companie egipteană prin care s-a recuperat o parte din datoria Egiptului față de România.

Datoria în cauză, recuperată doar parțial, se ridică la suma de 276 de milioane de euro și provenea din contractele comerciale derulate cu Egiptul pe vremea lui Ceaușescu. În procesul de stingere al acestor creanțe a jucat un rol foarte important chiar Kato Aromatic.

Guvernul României a încheiat două acorduri cu firma egipteană, în 1994 și în 1996, în urma cărora s-au recuperat mai mult de jumătate din datoriile scadente în perioada 1991-1996.

În această perioadă, Mihai Tănăsescu a fost șeful mai multor direcții din Ministerul Finanțelor.
Soția lui Tănăsescu deținea 10% din firma Katorom Prodimpex, companie înființată în 1991 și unde 90% din acțiuni au aparținut egiptenilor.

Ionuț Costea, cumnatul fostului lider PSD Mircea Geoană, a deținut în Elveția contul „Jeannot”, în perioada 1994 – 2000. Nu există date despre rulajul acestui cont, iar Costea a declarat reporterilor Rise că nu își aduce aminte de acest cont.

Costea a fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor în trei Guverne CDR, între 1997 și 2000, perioadă în care a negociat împrumuturi în numele statului pe piețele externe de capital. Ulterior, Costea a devenit director adjunct în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), ocupând această poziție până în anul 2004, când s-a reîntors în România la conducerea unor bănci locale.

Între 2009 și 2012, Ionuț Costea a fost numit de Guvernul PDL-PSD ca președinte al băncii de stat Eximbank. În acea perioadă, numele său a fost în centrul unui scandal public privind salariul pe care îl câștiga la banca de stat, peste 20 de mii euro pe lună.

Vladimir Cohn e cunoscut mai ales pentru postura de fost acționar al clubului Dinamo, și a fost client al băncii din Geneva începând cu anul 2004.

Între 2006 și 2007, soldul contului său a fost de aproape 3,6 milioane de dolari, arată datele furnizate de Rise.

Vladimir Cohn a fost implicat în mai multe afaceri în România și Elveția. De altfel, contul său de la filiala HSBC este asociat cu firma Kameran Financial AG Elveția, implicată în România în afacerea de ambalaje de carton Ecopack din Ghimbav.

De-a lungul anilor, Vladimir Cohn a fost asociat cu Remus Truică, Nicolae Badea, George Copos și Cristi Borcea, ultimii doi fiind condamnați în dosarul trasferurilor de fotbaliști.

Aceleași documente, denumite#SwissLeaks, după ultima modă, arată că în iunie 2006, magnatul imobiliar Sorin Crețeanu și-a creat la HSBC Geneva un profil bancar aferent contului său, iar soldul din 2007 indica un sold de 962.185 dolari. La cont mai este atașat și numele soției milionarului.

Sorin Crețeanu este beneficiarul afacerii care a dus la condamnarea penală a doi miniștri din guvernul Tăriceanu: Tudor Chiuariu (Justiție) și Zsolt Nagy (Comunicații), condamnați în dosarul “Poșta” pentru că ar fi favorizat o firmă controlată de Crețeanu care viza un teren subevaluat din patrimoniul companiei naționale Poșta Română.

În acest dosar, cu excepția celor doi miniștri, DNA a formulat acuzații împotriva mai multor demnitari și a extins cercetările asupra lui Sorin Crețeanu, suspectat de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.

Principala câștigătoare din afacerea penală cu Poșta, firma Comnord, controlată de Crețeanu, construise anterior și sediul reprezenței Citroen din București, patronată de Călin Popescu Tăriceanu. De altfel, cei doi sunt asociați direct în Clubul Vinului, o afacere elitistă ce reunește mai multe personaje controversate.

Sorin Crețeanu este unul dintre milionarii discreți ai României, dar bine conectat la mediile politice, de fotbal sau de bussines. A făcut bani pe piața imobiliară, s-a implicat în fotbal devenind vicepreședinte al clubului Rapid, e partener cu magnații Puiu Popoviciu și Nicolae Badea, gineri ai demnitarului comunist Ion Dincă “Teleagă” și își petrecea vacanțele la Saint Tropez, Franța, cu fostul ministru Adriean Videanu, cercetat acum sub control judiciar la DNA.

Jean Valvis, care are dublă cetățenie, greacă și elvețiană, este cunoscut în România pentru scurta perioadă în care a fost acționar al clubului de fotbal Rapid București. Tot el a fost proprietarul holdingului Dorna, pe care l-a vîndut, în anul 2002, gigantului Coca Cola, dar și al producătorului de lactate LaDorna, achiziționat în anul 2008 de francezii Lactalis.

În prezent, Valvis dezvoltă brandurile Aqua Carpatica și Domeniile Sîmburești.

Numele lui Jean Valvis se asociază în arhiva HSBC cu două conturi secrete, din care unul aparține unei companii din British Virgin Islands, Euroengineering Consulting and Investment Company. În anul 2007, pe această firmă exista un depozit de 9.151.890 $.
Jean Valvis a spus pentru Rise Project: “Da, știu de contul firmei din British Virgin Islands. Domiciliul meu fiscal este în Elveția, eu sînt și cetățean elvețian, și cetățean grec, și ce vreau să spun e că mi-am îndeplinit toate obligațiile fiscale.