Capitalismul românesc „de cumetrie”: Un investitor demască mecanismul prin care s-au acumulat marile averi în ultimii 26 de ani

„Miliardarii de carton nu formează oameni de valoare, oameni de succes” FOTO: Guliver/ Getty Images
Revoluție și în business sau doar o nouă viziune în mediul de afaceri? România ultimilor 26 de ani a fost dominată din punct de vedere economic de un capitalism aparte, în care relația dintre oamenii de afaceri și stat a fost una dintre cele mai eficiente forme de îmbogațire.
Share on Facebook844Share on Google+1Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

La început, dimensiunea corupției a fost redusă. Aveam mai puține companii private, dar și mai puțini politicieni. În timp ce aparatul politic s-a extins și a acaparat atât administrația centrală, cât și pe cea locală, apetitul pentru afaceri cu statul a crescut.

În decembrie 2002, Ion Iliescu, preşedintele de atunci al României, lansa într-un discurs adresat Parlamentului o sintagmă care avea să facă istorie. „Trebuie să spargem acest capitalism de cumetrie care s-a format în România, unde un grup de indivizi interesaţi parazitează finanţele statului, naţionalizând pierderile lor şi reţinând profitul”, spunea Ion Iliescu la împlinirea a 13 ani de la Revoluţie. S-a schimbat ceva după alți 13 ani de capitalism românesc?

E întrebarea la care Adevărul Live Financiar a încercat să găsească un răspuns împreună cu Dragoș Roșca, consultant de strategie în business. Concluzia vorbește de la sine: cei care au trecut cu ușurință peste criză și au prosperat în anii ei s-au alimentat cu contracte de la stat. Ceilalți, fie au rezistat cu modificarea multor strategii, fie au dat faliment.

O șpagă spală pe alta 

Pe fondul emoției sociale alimentată de nepăsarea și corupția generalizată, românii își cer țara înapoi, în stradă. O serie de politicieni pleacă, unii încercă să reziste, iar alții vor încerca să acopere locurile rămase goale. În plan economic, întrebarea dacă și cum vom scăpa de modelul actual de business, cel „de cumetrie”, devine imperativă.

„Sunt șanse bune de a scăpa de aceast gen de business în măsura în care cumulul de factori externi și interni care contribuie la schimbare se va găsi în toată această această alchimie”, a declarat pentru Adevărul Live Financiar consultantul Dragoș Roșca.

În urmă cu cinci ani, explică acesta, toate topurile de business românești erau dominate de oameni asupra cărora planau semne serioase de întrebare legate de modul în care și-au pus pe picioare afacerile. Practic, toată lumea intuia răspunsul, dar nu se lua nicio decizie.

Citiți și: Business și politică la (Viorel) Cataramă: „România are două probleme: evaziunea fiscală și furtul din banii publici”

„Banii aceștia nu se făceau singuri. Omenii aceștia din top sunt deja condamnați pentru fapte de corupție, pentru fraude, pentru delapidări. Oameni care au acoperit zone vaste, din asigurări – cazul Adamescu -, infrastructură – zazul Nelu Iordache, Dan Besciu … toți au fost în anturajul oamenilor politici”, exemplifică Roșca.

O privire retrospectivă asupra ultimilor ani arată o concentrare a unor firme, mereu aceleași, în jurul marilor proiecte inițiate atât de administrațiile locale, cât și de cele centrale.

„Acești oameni și-au construit afacerile cu ajutorul oamenilor politici, oameni care la rândul lor au văzut în politică o afacere. Și au decis să împartă bani publici, bugetul statului, între ei”, mai spune Dragoș Roșca.

Din această „cumetrie”, explică Roșca, apăreau și valorile exorbitante ale contractelor care erau încheiate de diverse entități ale statului cu aceste firme aservite clasei politice.

„O parte găseau niște scuze de genul dă-mi bani pentru partid, dar de regulă împărțeala se făcea simplu. O parte oprea politicianul, iar o parte se ducea mai departe la partid. Omul de afaceri când intra în astfel de contract tripla prețul, ca să facă loc pentru mita respectivă și să obțină și el un profit foarte bun”, dezvăluie Dragoș Roșca.

Prețurilor mari arată că acest grup de oameni de afaceri știau că nu sunt într-o piață liberă și că pot impune tarifele pe care le doresc. Și asta în condițiile în care această clasă de business era protejată de politicieni, poliție și chiar fisc sau media.

Mergi cu statul, trăiești. Încerci singur, mori 

Evoluția sistemului a avut o precizie matematică. Dacă în anii ’90 erau doar câțiva care făceau aceste jocuri, la începutul anilor 2000 numărul lor a crescut, iar la sfârșitul anilor 2000 s-a ajuns la o întreagă castă. Creșterea numărului companiilor care lucrau cu statul este pusă pe practica politicienilor de a atrage oameni de afaceri pe lângă ei pentru a deturna bani publici.

„Capitalismul românesc ajunsese la un moment dat, cel puțin tot ceea ce însemna contract cu statul, să fie dominat de astfel de companii”, arată Dragoș Roșca.

Evident,  „chiar în domenii mult infestate au existat și companii corecte. Problema este că de mai multe ori, în criză mai ales, companiile corect au fost primele care au ieșit din piață”, detaliază consultantul.

Citiți și: Istoria capitalismului de tranziție: de la Dallas-ul din Slobozia la condamnarea întâiului miliardar al țării

Acesta dă și un exemplu din domeniul IT, unde piața a reușit să elimine companii mari ca Flamingo și Tornado Computers, două nume care nu au fost niodată asociate unor scandaluri de corupție.

„S-au prăbușit în concurența cu companii care fie că mergeau către zona evaziunii fiscale, căutând astfel să-și majoreze niște profituri, fie că s-au dus pe sistemul achizițiilor publice masive, făcând marje serioase de profit, și aici avem exemple ca Siveco sau Asesoft, se cunosc cazurile”, mai spune Dragoș Roșca.

În opinia specialiștilor, acest tip de business a alterat mult sistemul competițional din România. Însă din momentul în care suntem mebrii NATO și ai Uniunii Europene, după ce partenerii ne-au văzut potențialul, am început să fim mai atenți la ceea ce facem. Și asta din punct de vedere instituțional, luând ca exemplu apariția DNA.

Din acest moment a apărut și o schimbare. A existat acea tendință de oprire, pentru că, în paralel cu factorii politici, au început să pice și companiile abonate la contracte pe bani publici. Specialiștii mai spun că tendința de „curățare” este vizibilă și în mass-media, unde în ultimii doi ani au început să fie prezentați și oameni de afaceri onești.

Vrem un business ca afară

Această nouă viziune este influențată și de o nouă atitudine care vine exact dinspre generația născută după 1990, care a studiat în Occident și care are alte valori. O generație care își dorește o altfel de țară.

„Lucrul ăsta nu poate fi făcut fără un mediu politic curat. Un mediu politic curat generează după aceea instituții curate și un mediu de business mai curat. În timp, tendința va merge pe această direcție”, mai spune Dragoș Roșca.

În ecuația eliminării corupției, antreprenorii sunt cei care pot rezolva multe din lucrurile care au fost neclare până acum. Roșca dă propriul său exemplu, recunoscând că a refuzat un contract cu compania Euroconstruct, controlată de omul de afaceri Dan Besciu, pe motiv că știa modul în care câștigă contracte această firmă.

Citiți și: 25 de ani de capitalism sălbatic sau Care este viitorul afacerilor de familie din România

Analiștii cred că, în prezent, oamenii de afaceri au la dispoziție o logistică destul de avansată, bazată pe comunicare, prin care pot verifica bonitatea firmelor cu care ar urma să lucreze. Cu atât mai mult că, odată cu declinul provocat de acțiunile DNA, o parte din giganții care se alimentau din contracte publice au tras după ei mulți furnizori mici.

Mai mult, toate aceste mari companii care s-au îmbogățit „artificial” nu au reușit să creeze modele sau organizații sănătoare în urma lor.

„Miliardarii de carton nu formează oameni de valoare, oameni de succes. Pe toți marii manageri pe care îi vedem au altă origine. Ori au lucrat la firme românești foarte bune și care și-au făcut treaba corect, ori au lucrat la firme străine. Miliardarii de carton cel mult au contaminat oameni care au stat lângă ei ”, explică Roșca.

O altă soluție de însănătoșire a clasei de business este revenirea în țară a românilor care au plecat în străinătate, și-au asumat riscuri și au reușit. O parte din cei cinci milioane de români care au ieșit în Occident sunt pregătiți să revină într-un mediu de afaceri sănătos.

Pentru a-i convinge pe toți aceștia să se întoarcă, liderii trebuie să fie credibili atât pe plan politic, cât și social. Practic, lucrurile se pot regla doar prin schimbare.

Citiți și: România capitalismului de cumetrie: patru din cinci milionari au supt de la stat

„Primul pas este schimbarea completă a modului de finanțare a partidelor. Și asta cu sume mici, nu mari, de la buget. Interzici sponsorizările corporatiste. Dacă pui mulți bani, sistemul se strică. Politica nu e afacere. Al doilea pas ar fi micșorarea aparatului din jurul politicienilor. Și nu în ultimul rând, DNA să-și continue treaba pentru a ajuta sistemul să se curețe”, mai spune Roșca.

Pe acest fond, clasa de business se poate schimba. Chiar dacă în interiorul ei există enclave de oameni de afaceri care și-au orientat businessul către export sau domenii care nu au legătură cu banii publici. Roșca crede că pe viitor se pot ridica în topuri oameni de afaceri care s-au păstrat în zona curată a businessului.

„Mi-aș dori să-l văd în top și pe Ion Țiriac și peste 10 ani. A reprezentat un model pentru business în România. În spatele lui Țiriac sunt câțiva oameni care își vor crește businessrile. Și să ne uităm la Dedeman, Bety Ice, Fan Courier, Albalact, Macromex și sunt destule exemple. Cei care nu au treabă cu statul”, arată Roșca.

Consultantul mai spune că într-un mediu curat de afaceri este bine să ai antreprenori mici și mijlocii, iar societatea ar fi mult mai bogată dacă businessurile s-ar desfășura într-un sistem concurențial.

În ceea ce privește viitorul clasei politice, Roșca dă exemplu Occidentului, acolo unde, în special pe plan local, cei are sunt consilieri prin primării sau administrații mai mici sunt în general pensionari. Oameni care au lucrat în domenii de succes și îndeplinesc acum niște funcții, în mare parte, neplătite.

Share on Facebook844Share on Google+1Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone