EXCLUSIV BNR, prinsă cu probleme legale de către Curtea de Conturi. Ce a descoperit instituţia de control

BNR este acuzată de Curtea de Conturi că nu a respectat legea în mai multe ocazii FOTO: Mediafax
Nerecuperarea unor prejudicii, nerespectarea legislaţiei privind achiziţiile publice, întocmirea proastă a patrimoniului şi probleme în stabilirea deconturilor privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări de sănătate. Acesta este „palmaresul“ Băncii Naţionale a României şi al Regiei Autonome Monetăria Statului, aflată în subordinea sa, pentru anul 2014.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Descoperirile au fost făcute de către Curtea de Conturi şi înscrise în raportul pe anul respectiv, care a apărut în luna decembrie 2015.

Un contract lăsat în aer

Documentul notează mai multe „abateri“ ale BNR. Una dintre problemele semnalate de către Curtea de Conturi este nefinalizarea unui contract privind implementarea unui sistem informatic de procesare automată a operaţiunilor derulate pe pieţele financiare interne şi internaţionale. Acesta trebuia să fie funcţional până la finalul lunii iunie 2012. Numai că nu a fost implementat până la acea dată, iar apoi termenul nici nu a mai fost prelungit. Documentul notează că la data efectuării controlului etapele de acceptanţă şi de intrare în producţie a sistemului informatic nu fuseseră recepţionate. Instituţia recomandă analizarea contractului pentru a stabili eventualele prejudicii şi, după caz, recuperarea acestora.

Probleme cu achiziţiile

Curtea de Conturi mai precizează că a găsit şi probleme la achiziţiile de bunuri şi servicii, fiind vizată mai exact „nerespectarea, în unele cazuri, a obligației de întocmire și înaintare, atât către executantul lucrării, cât și către Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor (ANRMAP), a documentelor constatatoare privind îndeplinirea obligațiilor contractuale de către executant în cazul contractelor de achiziție publică“.
De asemenea, documentul menţionează nerespectarea normelor legale la achiziţii, prin faptul că lipseau semnăturile unor membri ai comisiilor de recepţie de pe procesele verbale. În alt caz nici nu a existat această comisie, Curtea de Conturi vizând „neemiterea, de către directorul direcției derulatoare a contractelor, a unei decizii interne de numire a comisiei de recepție“.

Patrimoniu întocmit aiurea

Curtea de Conturi a găsit că BNR şi-a întocmit prost patrimoniul, astfel că a ajuns să plătească drept impozit pe clădiri mai mult decât datora în realitate. Instituţia menţionează că banca centrală a luat, în timpul controlului, măsuri pentru recuperarea de la bugetul local a sumelor achitate, dar nedatorate.

Reparaţii şi proiectare de mobilier

Instituţia de control prezintă şi că BNR a menţinut greşit în evidenţa contabilă o serie de lucrări de amenajare efectuate la agenţiile BNR Argeş şi BNR Buzău, care erau deja terminate, dar pe care banca centrală le-a trecut în bilanţ ca şi cum încă ar fi în execuţie. Valoare acestora nu este mare, doar 8.800 de lei, dar aceeaşi practică a fost folosită şi în cazul unor „servicii de proiectare de mobilier“, în valoare de 95.000 de lei.
Raportul menţionează că în timpul controlului realizat de către Curtea de Conturi au fost efectuate recepţiile lucrărilor respective, iar acestea au fost trecute în evidenţa contabilă.

Monetăria Statului nu s-a preocupat să recupereze prejudiciile

Alte acuzaţii sunt făcute de către Curtea de Conturi în privinţa Monetăriei Statului, o regie autonomă aflată în subordinea BNR.
Curtea de Conturi arată că Monetăria Statului nu a efectuat, în termenele legale de prescripţie, a tuturor demersurilor care să permită recuperarea unor prejudicii. Instituţia nu menţionează cât de mari sunt aceste prejudicii, dar spune că în anul 2010 s-a făcut o plângere penală în acest sens.

Tot la Monetăria Statului, Curtea de Conturi a descoperit că regia nu a continuat demersurile pentru obţinerea titlului de proprietate pe terenul eferent sediului social, din strada Fabrica de Chibrituri din Bucureşti, aceeaşi problemă fiind reclamată şi în cazul unui spaţiu comercial de pe Bulevardul Ion Mihalache.

Echipamente lipsă, plăţi suspecte, beneficiarii reali nu se ştiu

Concomitent, instituţia de control a descoperit în anii trecuţi că regia nu avea, de fapt, o serie de echipamente auxiliare, deşi erau trecute în acte. De asemenea, s-a constatat că beneficiarii reali ai unor plăţi făcute de regie nu erau reflectaţi în documente, în vreme ce o serie de cheltuieli au fost făcute fără acte justificative. De asemenea, Monetăria nu a perceput penalităţi unor clienţi care nu şi-au achitat datoriile.

În fine, Curtea de Conturi precizează că nu a fost stabilită situaţia reală a deconturilor aferente concediilor şi îndemnizaţiilor de asigurări de sănătate, deşi Casa de Asigurări a refuzat să restituie o serie de sume.

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone