Cine și-a „tras” bonus din împrumutul de la FMI?

Share on Facebook60Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone
BeFunky_bnr.jpg
Banca Națională a României FOTO: Mediafax

 

Cine și-a „tras” bonus din împrumutul de la FMI? Anumiți angajați ai BNR (Banca Națională a României). Nu e glumă.

„Potrivit legii, eventualele pierderi înregistrate de banca centrală sunt acoperite de la buget. Totuşi, raportul instituţiei arată că rezultatul negativ de anul trecut va fi compensat din profiturile viitoare. Pe de altă parte, BNR a distribuit 9,99% din profitul din 2012, adică aproape 14 milioane de lei, tot către angajaţi, prin fondul de participare a salariaţilor la profit”

(http://www.economica.net/mobile/cea-mai-speciala-banca-salariile-angajatilor-bnr-au-crescut-in-ciuda-pierderilor-de-1-miliard-de-lei_83144.html)

Bonusul de „până în 10%” din profit (de aici apare că merg până în buză cu 9,99%) îl iau unii angajați BNR în fiecare an în care „fac profit” pe emisiune monetară, rezerva valutară a statului, aur, menținerea de dobânzi și rezerve minime la niveluri ridicate etc.

Despre maniera în care face profit și despre cheltuielile năstrușnice de tipul Mercedes ML 63 AMG am mai scris aici.

Rezultatul BNR din 2012 este influențat pozitiv de jumbo împrumutul contractat de România cu FMI, la recomandarea corifeilor din BNR.

Banii sunt fungibili și se pare că angajații Curții de Conturi au dificultăți în a estima, la rubedenii și cunoștinte, cât din veniturile generate direct și indirect de împrumutul de la FMI au intrat în „fondul de participare a salariaţilor la profit”.

România a luat un împrumut mult prea mare de la FMI.

Fără prea multe cunoștințe economice, oricine poate întelege că a fost acceptat un împrumut prea mare lecturând următoarele considerente:

Ca trivia, în aceeași perioadă în care BNR accepta cu brațele deschise creditul supradimensionat, Cehia a protestat public pentru eroarea de estimare și încercarea de supradimensionare a împrumutului sugerat în cazul lor, iar Turcia a tras de timp un an, până era evident că nu mai este nevoie de împrumut.

Motivele pentru supradimensionarea creditului ies la iveală pe masură ce se schimbă decidenții implicați. Unul dintre acestea este de legat de posibilitatea folosirii fondurilor de la FMI de către BNR, regăsit în profitul raportat în acei ani și în bonusuri.

Situația unică a Guvernatorului BNR nu se reduce doar la imunitatea civilă și penală, prin art. 25, și la pachetul de 40.000 de euro (http://lucianisar.com/uncategorized/intoxicarile-legate-de-veniturile-lunare-ale-guvernatorului-bnr/), dar și la faptul că dacă BNR este pe minus se poate îndestula de la buget, iar dacă are profit prin diferite mecanisme, plătește bonus de performanță.

„La data de 31 decembrie 2004, capitalul actual al BNR (de 100 de miliarde lei) se majorează la 300 miliarde lei şi aparţine în întregime statului”

( http://www.bnr.ro/Statutul-BNR-2184-Mobile.aspx?pid=2184)

Banca Națională a României a avut, în majoritatea anilor de după Revoluție, pierdere.

Când a avut pierdere, suma a fost acoperită de la bugetul statului.

Când a reușit să treacă pe profit, cum sunt anii cu împrumuturi FMI, și-au acordat bonusuri de performanță.

Limuzinele, cinci bucăți a un milion de euro, au fost achiziționate și în ani cu pierderi.

„Banca Naţională a României a lansat joi, pe portalul licitaţiilor publice SEAP, o licitaţie pentru cumpărarea a cinci limuzine în leasing operaţional, cu o valoare estimată la 4,5 milioane de lei (un milion euro) cu TVA, condiţiile impuse furnizorilor în legătură cu dotarea maşinilor fiind stricte.”

(http://www.news.ro/economic/bnr-cumpara-cinci-limuzine-cu-o-valoare-estimata-la-1-milion-de-euro-doua-dintre-masini-trebuie-sa-aiba-cel-putin-450-cp-192241572125201)

Fondul de rezervă la dispoziția Consiliului de Administrație nici nu mai merită menționat.

Share on Facebook60Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone