Bilanţul economic al Guvernului Cioloş. Ce măsuri au luat tehnocraţii în sprijinul economiei şi unde au greşit

După un an de mandat, Guvernul Cioloş poate fi lăudat pentru debirocratizare şi criticat pentru lipsa de acţiune pe probleme-cheie FOTO: gov.ro
Executivul condus de Dacian Cioloş şi-a întocmit joi bilanţul după un an de guvernare, punctând şi realizările din domeniul economic. „Weekend Adevărul“ pune în oglindă principalele împliniri şi neîmpliniri ale Guvernului tehnocrat, inclusiv din perspectiva mediului de afaceri.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Principalele realizări de ordin economic ale Guvernului Cioloş sunt măsurile de debirocratizare adoptate în spijinul populaţiei şi al antreprenorilor, elaborarea unor strategii în domenii-cheie şi asigurarea unei stabilităţi fiscale, în timp ce la capitolul neralizări se înscriu amânări ale unor proiecte importante cum ar fi legea redevenţelor sau cea a salarizării unitare.

„Weekend Adevărul“ a analizat măsurile luate de tehnocraţi pe plan economic şi a întocmit un bilanţ, cu bune şi rele, al celor 12 luni de guvernare.

Realizări

** Reducerea birocrației. Una dintre contribuțiile reale ale Executivului este reducerea birocrației, iar cel mai bun exemplu este introducerea facilităţii de a plăti taxele cu cardul în unităţile Trezoreriei. Totodată, a fost introdusă posibilitatea de a transmite în format electronic adeverințele de venit și certificatele de atestare fiscală. De asemenea, tot în mandatul Cioloș a fost introdusă posibilitatea de a transmite în format electronic documentele pentru indemnizația de șomaj și de creștere a copilului. Și mediul de afaceri vede reforma în administrația fiscală drept un succes al Executivului. „Este bine că putem plăti la Trezorerie cu cardul. Dar să nu uităm că un pas în față a fost eliminarea obligației de a folosi ștampila pentru contracte, cu toate că nu funcționează, pentru că oamenii vor tot ștampilă“, a comentat pentru „Weekend Adevărul“ secretarul general Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan. Acesta spune că, într-un an de mandat, nu se prea poate vorbi de reforme. Pe de altă parte, poate fi un punct forte că Executivul nu a luat măsuri care să afecteze mediul de afaceri.

** Stabilitate fiscală. O altă bilă albă este menținerea deficitului bugetar în cote optime. Asta în condițiile în care veniturile bugetare au scăzut și cheltuielile cu crescut din cauza creșterilor salariale, dar și a relaxării fiscale. La finele primelor nouă luni, deficitul bugetar era de 0,49% din PIB, ținta pentru acest an fiind de 2,8% din PIB.

** Reduceri sau scutiri de taxe. O măsură fiscală a Guvernului Cioloș a fost introducerea TVA-ului de 9% pentru materia primă folosită de agricultori și pentru lucrările agricole. De asemenea, la capitolul măsuri pentru mediul de afaceri, sunt de trecut scutirea de impozit pe salariu pentru angajații din sectorul cercetare și scutirea pe termen nelimitat a impozitului pe profitul reinvestit în IT.

** Elaborarea de strategii. Un alt plus este elaborarea Strategiei Energetice pentru perioada 2016-2030, dar şi a proiectului „România Competitivă“, ce include o viziune de dezvoltare economică pe termen mediu, pentru stimularea creșterii economice până la 5% pe an. În ochii mediului de afaceri, aceasta este însă o realizare parțială. „România competitivă» este o încercare salutară, dar să vedem ce va urma, deocamdată nu este un document final“, spune Cristian Pârvan.
Vicepremierul Costin Borc, ministru al Economiei, a declarat joi, la Adevărul Live, că Strategia „România Competitivă“, în varianta finală, va fi postată în curând pe site-ul Executivului.

** Gazoductul pe sub Dunăre. În timpul Guvernului Cioloș a fost inaugurat un segment-cheie al proiectului BRUA (conducta de transport a gazelor prin Bulgaria, România, Ungaria, Austria), respectiv gazoductul pe sub Dunăre, Giurgiu-Ruse. „Este cea mai lungă traversare sub Dunăre, proiectul a fost foarte bine făcut, a fost realizat la zi, în condițiile în care lucrările au început în iunie“, a mai spus Costin Borc.

** Ajutoare de stat și programe pentru IMM-uri. O altă bilă albă din programul de guvernare Cioloş sunt ajutoarele de stat oferite companiilor pentru investițiile mari în economie și pentru crearea de noi locuri de muncă. Măsura a fost contestată însă de o parte a mediului de afaceri, în condițiile în care ajutoarele au mers în special spre marii investitori străini de la noi. Un punct forte al guvernării Cioloș a fost însă, incontestabil, lasarea a nouă programe pentru IMM-uri, între care cel dedicat afacerilor medii, denumit „Scale up“, și cel pentru sprijinirea micilor întreprinzători români ce revin în țară pentru a demara afaceri aici – „Diaspora Start-up“.

** Creşterea gradului de absorbţie. În primele nouă luni, cheltuielile de capital au crescut cu peste 20% față de aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai multe cheltuieli pentru investiții au mers cel mai probabil spre cofinanțarea proiectelor din fonduri UE, în condițiile în care gradul de absorbție pentru exercițiul financiar 2007 – 2013 a crescut de la 58,67% la preluarea mandatului, la 80,16% în prezent.

** Creșterea pensiilor şi a salariilor. Tot în timpul mandatului Cioloș, punctul de pensie a crescut cu 5%. De asemenea, Guvernul a adoptat unele majorări salariale pentru eliminarea inechităţilor din sectorul bugetar.

Nerealizări

În bilanţul Guvernului Cioloş se înscriu însă şi unele nerealizări, unele din lipsă de experienţă, din lipsă de asumare sau, justificat, de perioada limitată de timp a acestei guvernări.

** Legea redevenţelor. Proiectul privind legea redevenţelor, aflat în discuţii încă de acum trei ani, este una dintre cele mai mari restanţe ale Guvernului Cioloş. Încă din primele zile de mandat, Anca Dragu, ministrul Finanţelor, anunţa că proiectul legii redevenţelor este destul de avansat şi va fi finalizat în primul trimestru al acestui an, urmând să fie pus în dezbatere publică. Joi, 17 noiembrie, la un an de guvernare Cioloş, ministrul Finanţelor a anunţat că proiectul este finalizat, dar că acesta rămâne să fie aprobat de viitorul Guvern, deşi există încă timp necesar în acest sens. „Nivelul redevenţelor a rămas neschimbat, dar vor fi oferite deduceri pentru investiţiile offshore. Proiectul a fost finalizat la minister, am colaborat şi cu specialişti FMI în acest sens, dar va rămâne de aprobat pentru viitorul Guvern“, a spus Dragu. Discuţiile despre acest proiect au început în 2013, când premierul de atunci, Victor Ponta, a promis că va introduce un nou sistem de taxare, mai aspru, a resurselor de petrol şi gaze.

** Formularul 088. Declaraţia de înregistrare în scop de TVA este documentul stufos şi controversat care a dat bătăi de cap antreprenorilor români încă de la începutul anului, ocupând prima poziţie în topul reclamaţiilor de pe site-ul Comisiei de tăiat hârtii. Procedura de înregistrare în scop de TVA era considerată exagerată, iar simplificarea formularului, care conţinea 20 de întrebări şi o listă de documente ce trebuiau anexate, a fost adoptată de-abia în vară, după multe luni în care au curs solicitările din partea firmelor. Chiar şi după modificare, mediul de afaceri a reclamat unele cerinţe din formular.

** Legea salarizării unitare. În decembrie 2015, pe site-ul Ministerului Muncii, la capitolul „Programe şi strategii“, era înscris obiectivul elabărării legii salarizării unitare. Termenul asumat de Guvern pentru elaborarea acestei legi era octombrie 2016. Legea nu s-a realizat, însă s-a încercat, totul culminând cu un eşec de proporţii şi cu demisia ministrului Muncii, Ana Costea, în luna aprilie a acestui an. Sub motivarea constrângerii bugetare impuse de Ministerul Finanţelor, dar şi sub presiunea sindicatelor, Costea a întocmit o lege a salarizării unitare care nu a primit sprijinul Guvernului. A urmat demisia ministrului Costea, iar în locul acesteia a fost numit Dragoş Pîslaru. Acesta a încercat să rezolve parţial această problemă şi a propus adoptarea unei ordonanţe (OUG 20/2016) prin care s-au înlăturat anumite inechităţi salariale în sistemul bugetar. Au beneficiat de măsură aproximativ 650.000 de bugetari, începând cu 1 august. Ulterior, Guvernul a decis doar să pregătească un proiect al legii salarizării unitare pentru viitorul Executiv. „Înţeleg că există o majoritate largă a partenerilor sociali care este de acord să lucreze pe acest proiect, dar, pe de altă parte, pornim la această activitate conştienţi că obiectivul nu este de a-l adopta în acest mandat şi că viitorul Guvern şi Parlament îşi vor pune amprenta asupra acestui document“, declara premierul Dacian Cioloş în luna septembrie.

** Plata cu întârziere a subvenţiilor în agricultură. Fermierii au avut mari bătăi de cap în acest an cu încasarea subvenţiilor aferente anului 2015. Sistemul naţional implementat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) a funcţionat cu mare dificultate, astfel că plăţile s-au făcut cu mari întârzieri. Au avut loc mai multe proteste ale fermierilor, unii dintre ei au intrat chiar în greva foamei, şi s-a cerut în repetate rânduri demisie ministrului Agriculturii, Achim Irimescu. Într-un final, s-a realizat un nou sistem. Pentru campania 2016, s-au efectuat plăţi în avans, pentru evitarea unei situaţii similare cu cea din campania precedentă.

** Infrastructura. Infrastructura rămâne un capitol cu întârizeri şi nerealizări şi în mandatul Guvernului Cioloş. România va avea la sfârşitul anului cel mult 18 kilometri noi de autostradă, fără a lua în calcul cei 22 de kilometri de pe Cunţa-Sălişte, Autostrada Orăştie-Sibiu, tronson redeschis circulaţiei după ce a fost demolat şi reconstruit din cauza unor grave deficienţe de execuţie. Guvernul susţine însă ca a deblocat numeroase investiţii în infrastructură, după ce a găsit la Ministerul Transporturilor tronsoane fără avize de construire. De altfel, la prima rectificare din acest an, care a avut loc în vară, s-au tăiat fonduri de la Ministerul Transporturilor, în lipsa unor proiecte, şi s-au alocat, printre altele, pentru ajutoare sociale.

** Reprezentarea României la târgurile internaţionale. Ţara noastră a primit o bilă neagră pentru reprezentarea de la Târgul SIAL de la Paris, după eşecul organizării unui stand pentru producătorii locali din domeniul alimentar. Responsabilitatea revenea Ministerului Economiei, care a lansat cu întârziere licitaţia pentru contractarea unei firme care să se ocupe de organizare, proces blocat ulterior şi de o contestaţie. Scandalul SIAL a fost declanşat în urma unei înregistrări lansate în spaţiul public de chef Adrian Hădean, participant la târg, care s-a plâns de lipsa de organuizare. De altfel, Costin Borc, ministrul Economiei, recunoaşte că este nemulţumit de felul în care a gestionat în mandatul său prezenţa României la târgurile de export, din cauza lipsei unei viziuni clare. De altfel, acesta susţine că până la finalul mandatului vrea să treacă prin Guvern o ordonanţă prin care o parte din fondurile alocate târgurilor să fie transferate către categoria ajutoarelor de minimis pentru care să se înscrie, pe baza unui punctaj, cei care vor să participe la astfel de evenimente şi cărota să li se deconteze sumele necesare. De asemenea, Borc a mai înscris în lista neralizărilor sale nerealizarea unei strategii clare pentru sectorul turismului, dar şi neînfiinţarea unei Agenţii de Investiţi Străine şi de Comerţ Exterior, din lipsă de timp. Cristian Pârvan adaugă pe lista neealizărilor Guvernului Cioloş şi slaba performanţă a companiilor de stat. „Numirea de management privat la companiile de stat nu este atât de importantă, cât ce mandat dai acelor manageri și dacă îi lași să îl pună în practică“, a spus reprezentantul AOAR.

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone