„Banii din elicopter“ – o teorie tot mai des discutată pentru relansarea economiei globale

Teoria „banilor aruncați din elicopter“ a fost enunțată prima dată de Milton Friedman în 1969 FOTO: Guliver/Getty Images
După ce mai mult de 600 de reduceri ale dobânzilor de politică monetară și 12.000 de miliarde de dolari cheltuiți pentru achiziția de bonduri guvernamentale nu au reușit să determine creșterea inflației la nivelul propus, băncile centrale ar putea să treacă la finanțarea directă a consumului.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Modalitatea de a scoate lumea de pe făgașul său de deflație ar putea consta în acordarea de finanțare directă a stimulentelor guvernamentale – conform unei teorii cunoscute drept distribuirea de „bani din elicopter“, după o propunere făcută în 1969 de laureatul Premiului Nobel, Milton Friedman.

Economiști de la bănci mari ca Citigroup, HSBC Holdings și Commerzbank au aminintit în rapoartele lor adresate investitorilor această opțiune, în timp ce Ray Dalio, deținătorul unui hedge fond de succes crede că aplicarea acestei teorii în practică este perfect fezabilă. Oficialii Băncii Centrale Europene deja se ceartă pe această posibilitate, despre care președintele Mario Draghi spune că este „un concept foarte interesant“.

„Nu știm cu certitudine dacă «banii din elicopter» vor reprezenta următorul glonț de argint care va fi tras de băncile centrale, dar cu toate acestea subiectul beneficiază de tot mai multă atenție“, a declarat Gabriel Stein, economist la Oxford Economics pentru Bloomberg. „Probabilitatea este destul ridicată pentru ca ideea să fie pusă în aplicare undeva“, a adăugat acesta.

Încurajarea consumului

Teoria – niciodată încercată de o economie modernă majoră – constă în fuziunea politicilor monetare și fiscale, ale căror opțiuni sunt în prezent epuizate. Guvernele ar obține sume de bani prin vânzarea de obligațiuni pe termen scurt băncilor centrale care tipăresc bani noi care sunt injectați apoi direct în economie, prin reducerea de taxe sau programe de investiții. Sunt ocolite astfel băncile, intermediarii clasici de până acum.

Este vorba de lichidități care alimentează consumul prin acordarea de credite fiscale de la bugetul de stat, pentru a stimula cheltuielile și rata inflației.

Într-un discurs din 2002, Ben Bernanke, fost președinte al Fed, care a fost și poreclit „Elicopterul Ben“ a spus că aruncatul banilor din cer „ar fi cu siguranță o măsură capabilă să stimuleze consumul și să mărească prețurile“.

Reluarea acestei dezbateri este urmarea eșecului de a accelera inflația în cele mai importante economii din lume în ciuda faptului că băncile centrale au redus de 637 de ori dobânzile și au cheltuit 12.300 de miliarde de dolari pe obligațiuni, de la începutul crizei financiare din 2008.

Calculele aparțin Bank of America de la începutul lunii februarie și care estimează că aproximativ 500 de milioane de oameni trăiesc în țări unde ratele dobânzilor sunt negative.

Presiuni inflaționiste

Ray Dalio, fondatorul fondului Bridgewater Associates, cu active de 154 de miliarde de dolari, spune că următorul pas logic este impulsionare și mai puternică a cererii.

„Dacă analizăm ceea ce se întâmplă în economia mondială, riscurile nu sunt inflația și nici supraîncălzirea economiilor“ a declarat el pentru Bloomberg TV. „Trebuie să se treacă la finanțarea directă a consumatorilor“, explică el.

Dar care sunt argumentele contra pentru o teorie care pare că rezolvă problema redresării economiei globale? Criticii spun că acordarea de bani pentru consum nu va duce decât la inflamarea inflației și creșterea fără limită a datoriilor guvernamentale. Independența și credibilitatea băncilor centrale ar fi afectată. Iar această politică ar putea efecte adverse dacă oamenii vor primii bani gratis, doar ca să-i cheltuiască.

„Banii împrăștiați din elicopter nu sunt o mană cerească – de fapt vor provoca goluri imense în bilanțurile băncilor centrale“, a afirmat seful Bundesbank, Jens Weidmann, care este și membru în consiliul guvernatorilor BCE.

“În cele din urma statele din zona euro și prin urmare plătitorii de taxe vor sfârși prin a fi nevoiți să suporte costurile, deoarece ar afecta profiturile băncilor centrale o lungă perioadă de timp”, a explicat Weidmann.

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone