Bancherii îşi creează justiţie paralelă. Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar va fi lansat marţi, consumatorii îl contestă

Soluţiile dispuse de către Centrul Alternativ de Soluţionare a au caracter executoriu FOTO: Mediafax
Românii cu credite care nu vor să aştepte ani buni prin tribunale se pot adresa Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar în loc să dea în judecată instituţiile financiare, urmând ca o decizie să fie luată în mai puţin de 90 de zile şi fără costuri. Funcţionarea instituţiei este, însă, contestată de către consumatori.
Share on Facebook139Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Centrul SAL este o entitate juridică autonomă, neguvernamentală, apolitică, fără scop lucrativ, de interes public, cu personalitate juridică, constituită în baza Ordonanţei Guvernului nr.38/2015 privind privind soluţionarea alternativă a litigiilor dintre consumatori şi comercianţi, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.654 din 28.08.2015, potrivit regulamentului său de funcţionare.

Numai că Centrul SAL este contestat încă dinainte de a fi lansat oficial. Potrivit propriului regulament, Colegiul de Coordonare al instituţiei – care reglementează conducerea generală a acesteia – este format din cinci membri, câte unul propus de către Banca Naţională a României (BNR), Asociaţia Română a Băncilor (ARB), Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), ai asociaţiilor de consumatori şi un membri independent ales de cei patru.

Cine conduce instituţia

Membrii Colegiului de coodonare au un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit o singură dată.

Deja asociaţiile de consumatori contestă organizarea Centrului SAL. Asociatia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF) consideră că Simona Vâlceanu, care detine în prezent funcţia de preşedinte al Colegiului, din 1997 până în 2009 a fost angajată în mai multe banci, din 2002 până în 2009 deţinând funcţia de director al Direcţiei Juridice din Banca Comercială Română. „Nu înţeleg cum poate fi considerat independent cineva care a fost în conducerea Direcţiilor Juridice ale unor bănci (dintre care una este în topul contestarilor din instanţe pe tema clauzelor abuzive) în ultimii 12 ani ai carierei şi care timp de 7 ani consecutivi a deţinut poziţia de preşedinte şi vicepreşedinte al Asociaţiei Consilierilor Juridici din sistemul bancar. Situatia ar fi putut fi evitată dacă reprezentanţii din Colegiu ai ANPC şi ai asociaţiilor de consumatori s-ar fi opus, pentru că astfel persoana respectivă nu ar fi putut ajunge membru al Colegiului“, declara recent Alin Iacob, preşedintele AURSF.

Iacob a contestat anul trecut şi numirea lui Corneliu Vişoianu drept „reprezentant al asociaţiilor de consumatori“. Vişoianu este vicepreşedinte executiv al Asociaţiei STRATEGIKON, fost consilier al premierului Victor Ponta în perioada ianuarie 2013 – martie 2015 şi Coordonator al Centrului Naţional de Consiliere şi Consultanţă a Consumatorilor în Domeniul Financiar-Bancar din cadrul INFOCONS.

În Colegiul de Coordonare se mai găsesc Alexandru Păunescu – directorul Direcţiei Juridice a BNR, Luminiţa Malanciuc – expert juridic al Asociaţiei Române a Băncilor şi Mihaela Ionescu – secretar general al ANPC.

O altă problemă o constituie faptul că Centrul SAL este finanţat de către bănci, potrivit regulamentului.

Iniţial, poziţia de membru independent al Colegiului de Coordonare a fost ocupată de Brânduşa Ştefănescu, fost judecator şi fost vicepreşedinte al Curţii Internaţionale de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României. „Înlocuirea sa din cadrul Colegiului nu a fost până acum explicată în niciun fel. De altfel, întreaga activitate a Colegiului de Coordonare este lipsită de transparenţă, site-ul instituţtiei oferind extrem de puţine informaţii în legătură cu activitatea desfăşurată de la înfiinţare“, mai spune preşedintele AURSF.

Accesul la dosar, interzis

Transparenţa este punct critic şi în altă parte. Potrivit articolului 21, „Colegiul de coordonare, directorul, asistenţii de procedură, personalul salariat al Centrului SAL şi conciliatorii implicaţi în soluţionarea unui litigiu au obligaţia să asigure confidenţialitate cu privire la respectivul litigiu“.
Astfel, nu este sigur dacă prevederea presupune ca litigiile şi rezolvările acestora să fie secrete sau pot fi accesate de către public, aşa cum sunt accesate hotărârile judecătoreşti pe portalul instanţelor.

În regulamentul de procedură privind procedura SAL finalizată cu impunerea unei soluţii se menţionează negru pe alb că „dosarul cauzei este confidenţial şi nici o persoană străină nu are acces la acesta fără acordul scris al părţilor şi încuviinţarea tribunalului arbitral“.

Uite dreptatea, nu e dreptatea

În fine, nu este clar cum poate respinge acest centru o serie de litigii. Potrivit OUG 38 /2015, o entitate de soluţionare a litigiilor poate respinde un proces dacă „litigiul este promovat cu rea-credinţă sau este ofensator“. Nu pot fi preluate procese dacă a trecut un an de la informarea profesionistului de către consumator sau dacă a trecut un an de la săvârşirea faptei ce a dat naştere litigiului. De exemplu, dacă cineva vrea să se judece cu vreo bancă pe o clauză la un credit din 2006, nu se ştie dacă un astfel de litigiu poate fi acceptat.

O altă cauză de refuz este dacă „instrumentarea unui astfel de litigiu ar afecta în mod grav funcţionarea eficientă a entităţii SAL“.

Capcană pentru utilizatori

Atenţie: „hotărârile emise de entităţile SAL prin care este consemnat rezultatul procedurii constituie de drept titlu executoriu, dacă nu sunt atacate în termen de 15 zile de la data comunicării“.

De asemenea, în regulamentul de procedură privind procedura SAL finalizată cu impunerea unei soluţii se precizează la articolul 61 că „Hotărârea arbitrală este definitivă şi obligatorie şi are efectele unei hotărâri judecătoreşti definitive. Ea se aduce la îndeplinire de bunăvoie sau se execută silit, potrivit Codului de procedură civil“.
Concomitent, la articolul următor se spune că „Hotărârea arbitrală poate fi desfiinţată numai prin acţiune în anulare, promovată la Curtea de Apel Bucureşti pentru motivele prevăzute la art.608 din Codul de procedură civilă“.

Share on Facebook139Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone