Avem nevoie urgent de un proiect de țară: care este planul care poate salva România?

România este a 17-a economie europeană deși, după numărul de locuitori, se află pe locul al șaptelea FOTO: AP
Investitor și reprezentant al comunității de afaceri, Dragoș Roșca, crede că ideile de proiect național vehiculate până acum în spațiul public sunt greșite. Nici agricultura, nici IT-ul, nici dezvoltarea infrastructurii nu ne vor aduce mai multă prosperitate. Care este atunci soluția?
Share on Facebook510Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Hans G. Klemm, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, repeta invitația ca România să-și stabilească obiectivele de țară, într-un interviu recent publicat pe adevarul.ro. Dacă imediat după Revoluția din 1989, în România, a existat un conses privind aderarea la NATO și UE este momentul ca, din nou, să fie definit un proiect național ”care să concentreze eforturile țării”, propune Hans Klemm.

„O idee ar putea fi ca România, dacă este a șasea sau a șaptea țară ca populație din UE, să devină a șasea sau a șaptea economie din Europa”, adaugă ambasadorul american. Acum, România este a 17-a economie europeană deși, după numărul de locuitori, se află pe locul al șaptelea, conform Eurostat. Cum vom reuși să urcăm zece locuri în topul bogației europene?

Locul al șaptelea în clasamanetul celor mai mari economii din UE, după PIB, este ocupat de Suedia, potrivit ultimelor cifre, din 2014. Cu sub zece milioane de locuitori, Suedia are o economie de aproape trei ori mai mare decât cea a României a cărei populație este dublă.

„Dublarea PIB-ului (României – n.red.) sau chiar triplarea în următorii 20-25 de ani” este o altă idee pe care ambasadorul Hans Klemm o propune ca posibil obiectiv de țară. Din păcate, o analiză retrospectivă ne arată că timp de 25 de ani, între 1989 și 2014, România a crescut cu 36%, potrivit unui calcul făcut de cursdeguvernare.ro .

Paradoxal, după ce obiectivele aderării la NATO și UE au fost atinse, proiectele de țară nu au lipsit, cel puțin pe hârtie: dezvoltarea infrastructurii rutiere, modernizarea agriculturii, crearea de facilități pentru industria IT, promovarea turismului sunt doar câteva dintre priorităților pe care economiștii sau politicienii le-au vehiculat în ultimul deceniu.

Adevărul Financiar își porpune ca în următoarele patru săptămâni să realizeze o cercetare printre oamenii de afaceri și factorii de decizie din agricultură, tehnologie, industrie și energie pentru a identifica una sau mai multe priorități pentru România.

CARE ESTE PROIECTUL DE ȚARĂ AL LUI DRAGOȘ ROȘCA, INVESTITOR ȘI REPREZENTANT AL COMUNITĂȚII DE AFACERI

dragos rosca
Dragoș Roșca, vicepreședintele Romanian Business Leaders

Dragoș Roșca, om de afaceri și vicepreședinte al Romanian Business Leaders (RBL), organizație de promovare a valorilor antreprenoriale în România, rescrie lista proiectelor de țară și elimină discuția despre încurajarea unui sector anume. În opinia lui Roșca, mai presus decât încurajarea IT-ului sau a agriculturii, este crearea unui cadru general funcțional prin realizarea a trei obiective: 1) consolidarea sistemului judiciar; 2) crearea unui sistem adminsitrativ onest și 3) reformarea sistemului de învățământ.

RBL, alături de Consiliul Investitorilor Străini (FIC), AmCham și Asociația Oamenilor de Afaceri (AOAR), face parte din Coaliția pentru Dezvoltarea României – alianță menită să reprezinte mediului de afaceri în dialogul cu autoritățile. De altfel, Roșca a reprezentat RBL, în decembrie 2015, imediat după instalarea noului guvern, la o consultare a mediului de business cu premierul Dacian Cioloș și cu ministrul Economiei Costin Borc.

„Dacă toate aceste trei puncte vor fi atinse, o să avem și investitori străini în România”, spune Roșca. În ultimii doi ani s-au făcut progrese în justiție (este relevant și ultimul raport MCV, publicat în ianuarie 2016), reforma administrației și a sistemului educațional lasă mult de dorit. ”Funcționarii din adminsitrație trebuie să fie cinstiți, nu neapărat foarte bine pregătiți. Pregătirea va veni cu timpul dacă vom dezvolta un sistem bazat pe funcționari de carieră”, adaugă vicepreședintele RBL.

IT&C, necesar dar nu și suficient

Mergând cu discuția spre câteva domenii particulare, a paria totul pe dezvoltarea industriei IT&C nu este suficient, spune Roșca, pentru că acest sector, deși are o contribuție semnificativă la formarea PIB, nu poate angaja un număr foarte mare de salariați. În IT și comunicații, lucrează 144.000 de persoane, ceea ce reprezintă cel mult 3% din forța de muncă activă, dacă ne raprtăm exclusiv la cei 4,5 milioane de salariați din economie, cuprinși în cele mai recente raportări ale Institutului Național de Statistică (INS). În realitate, numărul total de angajați ajunge la circa 6-7 milioane de persoane – diferența provine din rândurile celor care dețin PFA-uri, PFI-uri, dar funcționează, de fapt, tot ca niște salariați. Cifra e mai mare și datorită angajaților la negru sau a cadrelor militare. „Întrebarea este ce faci cu restul de 99% din forța de muncă”, spune Roșca.

Pe de altă parte, importanța de până acum a IT&C-ului nu trebuie minimalizată, în condițiile în care acest sector are o pondere de 6% din PIB, mai mult decât agricultura. Dacă vorbim în termeni de contribuție la creșterea PIB (2.8% în 2014), IT&C-ul a contribuit cu 0,6%, a doua cea mai importantă contribuție după industrie (0,9%). Andrei Pitiș, președintele Asociației patronale a industriei de software și servicii (ANIS) declara anul trecut că ponderea IT&C-ului ar putea urca chiar până la 10% din PIB.

De altfel, acest sector a fost stimulat în ultimul deceniu de un act normativ care prevede scutirea de impozitul pe venit de 16% programatorilor. Recent, ministrul Comunicațiilor, Marius Bostan, a anunțat că pregătește un ordin prin care această facilitate să fie extinsă inclusiv la nivelul companiilor mici, pentru că, acum, se aplică doar firmelor care realizează o cifră de afaceri de cel puțin 10.000 de dolari per angajat.

Pe măsură ce industria IT va migra dinspre outsourcing pur către crearea de aplicații și produse (BitDefender este cel mai răsunător exemplu în acest sens) care să fie exportate în Occident, valoarea adăugată generată de IT&C va crește. De menționat totuși că producătorilor de aplicații români le este dificil să aibă acces direct la clienții occidentali, însă chira dacă folosesc.

Un sfert din angajați, în industria prelucrătoare

Roșca e de părere că pentru a crește nivelul de trai al unei părți importante din populație, focusul trebuie să fie pe pregătirea profesională (prin școli profesionale) a angajaților din industria prelucrătoare. „Ne întrebăm de ce nu se deschid mai multe fabrici de componente auto, dar în multe locuri nu mai există forță de muncă calificată pentru asemenea puncte industriale”, afirmă Dragoș Roșca. Într-adevăr, un sfert din angajații din economie activează în industria prelucrătoare. Producătorii de componente pentru industria auto sunt un sector dominat de investitori străini precum producătorii de cablaje auto Delphi Packard și Lisa Draexlmaier, producători de componente elctrice – Vogt, Dura, Hella, Electric Life sau producătorii de anvelope – Continental și Pirelli. Totodată, producătorii de automobile (Ford și Dacia) și componente pentru indsutria auto au contribuit cu 45% la exporturile României din primele nouă luni ale anului trecut. 

Per ansamblu, industria (dominată de industria prelucrătoare) a contribuit cu 24% la formarea PIB și cu 0,9% (din 2,8%) la creșterea din 2014, deci o extindere a acestui sector poate avea un impact major asupra economiei naționale.

„O țară se dezvoltă pe baza a ceea ce are ea mai bun la un moment dat și aici nu e vorba de resurse naturale, ci de capital uman. O țară cu resurse naturale nu înseamnă automat o țară bogată, iar o țară fără resurse nu înseamnă automat o țară săracă”, afirmă Dragoș Roșca.

A încuraja excesiv IT&C-ul care creează un număr restrâns de locuri de muncă în detrimentul altor doenii riscă să repete în România experiența Marii Britanii din anii ’80, când autoritățile au stimulat dezvoltarea serviciilor financiare pentru a compensa falimentul industriei miniere. Prin această strategie, Marea Britanie a obținut o creștere economică dezechilibrată, în sensul că a apărut o elită (financiar-bancară), însă restul populației a rămas cu un nivel de trai mai scăuzt decât media celorlalte state europene. Or, acest dezechilibru s-a menținut până în zilele noastre.

Agricultura va însemna mai mult creier și mai puțini mușchi

Dezvoltarea agriculturii a fost privită de mulți oameni politici și analiști drept principalul factor diferențiator al României. Totuși, forța de muncă angajată în acest sector este restrânsă – doar 104.000 de persoane, iar ponderea din PIB a acestui sector – de 4%. Nici în viitor, agricultura nu va angaja o forță de muncă semnificativă, în condițiile în care va crește gradul de tenhologizare a acestui domeniu. Ce-i drept, dacă ne referim la întreaga populație ocupată, în agricultură lucrează 1,3 milioane de oameni, dar și acest număr este în scădere pe fondul migrației și mecanizării agriculturii.

De altfel, majoritatea fermelor de succes din domeniul agricol (investiții străine) funcționează după acest model. Printre cele mai eficiente ferme din România sunt investițiile italiene din vestul țării, din zonele Arad și Timișoara. Investitori italieni precum Luciano Martini (Emiliana West Rom) sau familia Roncato (Padova Agricultura) au cumpărat suprafețe mari agricole și le exploatează cu tehnologie modernă și know-how dobândit în țara de origine. De asemenea, tot cu know-how străin au fost dezvoltate și cele mai eficiente plantații viticole. De exemplu, Murfaltar a angajat un wine maker asutralian, Stephen Benett – creatorul mărcii ”Sec de Murfatlar”, iar companii precum Cramele Halllewood au trimis vinifactori la training-uri în străinătate – Aurelia Vișinescu și-a înființat propria podgorie după ce a făcut un astfel de stagiu de pregătire în Occident.

Una dintre direcțiile recomandate de Roșca este migrația către produse agricole cu valoare adăugată și diminuarea exploatării primitive a terenurilor.

Bubble-ul energiei verzi: exemplu de „așa nu”

Coerența în politicile statului, chiar dacă acestea creează pe moment locuri de muncă, este un alt lucru care a lipsit până acum, observă Roșca. Ilustrativ în sens este boom-ul urmat de un declin răsunător în sectorul energiei regenerabile. Din 2010, producția de energie eoliană a explodat pentru ca un vârf să fie atins în 2013, anul în care și invetsitorii în energia fotovoltaică au intrat în joc.

Stimularea masivă a acestui domeniu a atras foarte mulți investitori români și străini care ”vânau”, de fapt, certificatele verzi acordate de stat, fără să fie foarte preocupați de sensul economic al afacerii. Pentru al treilea an consecutiv, investitorii din domeniu au de suferit, întrucât guvernul a decis să păstreze la un nivel scăzut cota obligatorie de energie din surse regenerabile.

Chiar la începutul anului, mai mulți investitori din domeniul energiei regenerabile au acuzat Executivul că va falimenta companiile și ”va arunca în haos” industria. Guvernul a adoptat o cotă de energie regenerabilă care va primi certificate verzi de 12,1% față de 17% cât era prevăzut în legea din 2008 pe baza căreia s-au gândit toate proeictele din domeniu.

Investitorii estimează că pierderile cumulate ale industriei s-au ridicat la aproape 500 milioane de euro în 2014. Toate neplăcerile au pornit de la faptul că o compensare excesivă (mai mare decât ăn statele ocidentale) a dus la crearea foarte multor puncte de producție pe termen scurt, iar România și-a îndeplinit rapid cota de eneergie regeranbilă (24%) stabilită de Comisia Europeană pentru 2020.

Politicile guvernamentale și inițiativele private care pot asigura dezvoltare României pe teremen lung vor reprezenta subiectul dosarului ”Proiect de țară” pe care Adevărul Financiar îl va dezvolta de-a lungul următoarelor patru săptămâni. Urmăriți începând de azi interviuri video la Adevărul Live Financiar și analize pe Adevărul Financiar pe această temă.

Share on Facebook510Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone