Autoritățile de la București, singurele optimiste privind creșterea economică

Elena Deacu 08-02-2017
Ritmul de creștere, calculat la presiune politică
Estimările privind creșterea economică introduse în bugetul pe anul 2017, care prevăd un avans al PIB de peste 5%, sunt văzute drept nerealiste de instituțiile financiare
Share on Facebook5Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

În timp ce Guvernul estimează creștere economică de 5,2%, analiștii economici și instituțiile financiare internaționale trag semnale de alarmă că economia va frâna în acest an. Estimările făcute de Comisia Națională de Prognoză sunt văzute drept nerealiste, existând suspiciunea că cifrele au fost umflate pentru ca bugetul din 2017 să fie adoptat.

Guvernul a plănuit un buget foarte optimist pentru acest an, adoptat pe repede înainte, fără dezbateri pe fond. Majoritatea amendamentelor aduse de opoziție, în jur de 500, au fost respinse pe bandă rulantă.

Proiectul de buget pentru anul 2017 are la bază un Produs Intern Brut (PIB) estimat la 815,2 miliarde de lei, o creştere economică de 5,2%, care depăşeşte toate aşteptările, și este încadrat în limita de deficit de 3% din PIB. Veniturile totale sunt estimate la 254,7 miliarde lei (31,2% din PIB) şi cheltuielile totale la 278,8 miliarde lei (34,2% din PIB), în creştere semnificativă faţă de nivelurile înregistrate în execuţia anului anterior.

Analiștiii și instituțiile financiare internaționale taie însă din avântul guvernului și motivează că deși țara a fost ajutată de reducerea TVA și de exporturi puternice de bunuri și servicii către zona euro, ținta de creștere economică de 5,2% din buget este nesustenabilă.

Estimări reticente

The Economist Intelligence Unit (EIU) estimează pentru România o încetinire a creșterii în anul 2017, după o estimare a creșterii PIB-ului real de 5% în 2016, motivând că „economia se confruntă cu restrângeri de capacitate”. Divizia publicației The Economist prognozează o creștere a PIB de 3,6% în anul 2017, în timp ce situează deficitul la 3,3%, pe metodologie ESA, potrivit lui Maximilien Lambertson, analist la EIU.

„Ne așteptăm ca PIB-ul real să își încetinească ritmul de creștere de la o estimare de 5% în 2016 la 3,6 în 2017. PSD va derula un program «anti-austeritate» care implică tăieri continue de taxe, creșterea salariilor din sectorul public și creșterea salariului minim. În 2017, prognozăm un deficit bugetar de 3,1% din PIB pe metodologie națională (3,3% pe metodologia ESA din 2010), care depășește limita UE. Acestea se vor produce pe fondul unor cheltuieli mai mari, venituri mai mici și creștere economică mai înceată decât proiecțiile anterioare: estimăm un o rată mai mică de creștere a PIB (3,6%) decât guvernul (5,2) în anul 2017”.

În toamnă, înainte de guvernarea PSD, Comisia Europeană a estimat o încetinire a avansului PIB real la 3,9% în 2017, și o extindere a deficitului până la 2,6%. Comisia arată că ritmul creșterii se va menține moderat, deoarece o nouă rundă de stimulare fiscală este planificată pentru acest an, dar magnitudinea sa este considerabil mai mică decât a măsurilor implementate în 2016. Totodată, deficitul este așteptat să crească semnificativ în urma tăierilor de taxe și a creșterii cheltuielilor.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a prognozat de asemenea, în octombrie, un avans al economiei României de 3,8% în acest an, însă cu numai 0,2 puncte mai mult decât anul trecut. Deficitul a fost estimat la 2,8%.

Banca Mondială susține însă că dezvoltarea puternică a României, ajutată de reducerea TVA, prociclică, se va stabiliza în 2017. Cu toate acestea, nici prognoza instituției nu atinge obiectivul stabilit în buget, Banca Mondială estimând o creștere economică de numai 3,7% în acest an.

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) a reiterat zilele trecute importanța unei proiecții bugetare balansate, concentrată pe creștere economică, precizând că atingerea țintei de 5,2% de creștere economică, având în vedere respectarea deficitului bugetar maxim de 3%, necesită eforturi intensificate de a crește capacitatea de colectare și de a implementa temeinic planul investițiillor propuse.

Consiliul fiscal: bugetul este nerealist

Consiliul Fiscal a sugerat, totodată, în raportul său privind proiectul de buget pe 2017, că majorarea deficitului bugetar la limita de 3% din produsul intern brut (PIB) într-o perioadă când economia creşte oricum va lăsa România fără nicio marjă fiscală şi bugetară la următoarea criză economică, astfel că singura soluţie va fi luarea unor măsuri dure de tăieri de cheltuieli, aşa cum a fost cazul în 2010.

Instituţia consideră că bugetul pe 2017 este nerealist atât pe partea de cheltuieli, cât şi pe cea de venituri, astfel că Guvernul va fi obligat să rectifice bugetul pe parcursul anului, în sensul reducerii cheltuielilor, pentru a se încadra în plafonul de 3% din PIB. Plenul reunit al celor două Camere a adoptat, marţi, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2017, acesta fiind trecut în timp record, după doar 13 ore de dezbateri în plen, împărţite în două zile.

Ritmul de creștere, calculat la presiune politică

La finalul lunii decembrie, în raportul de toamnă, Comisia Națională de Prognoză (CNP) estima avansul PIB la 4,3% pentru anul 2017. La finele lunii ianuarie, însă, CNP a publicat un raport de iarnă unde a avansat o estimare de creștere pentru acest an de 5,2%, o diferență considerabilă a estimării de la lună la lună. Mișcarea CNP este bănuită a fi un mic ajutor pentru PSD, care nu ar fi găsit o justificare pentru a include în proiectul său de buget cifre atât de optimiste.

Indicii privind o ilegalitate

Vicepreşedintele Comisiei Buget-Finanţe din Senat, liberalul Florin Cîţu, a afirmat imediat după publicarea acestui raport că există indicii temeinice potrivit cărora CNP a comis o ilegalitate pentru ca PSD şi Liviu Dragnea să justifice întocmirea bugetului pe 2017. Senatorul PNL a solicitat explicaţii publice de la preşedintele CNP, Ioan Ghizdeanu.

Senatorul PNL a declarat că va cere o comisie de anchetă pentru a vedea ce s-a întâmplat și, în funcție de rezultatele comisiei de anchetă, urmează să se stabilească și dacă va fi depusă o plângere penală.

Mircea Coșea, fondator al Comisiei de Prognoză, a declarat că ține legătura cu instituția și cu angajații, care sunt profesioniști, și că de această dată are mari dubii că au rezistat unei presiuni politice, pentru că „bugetul nu ieșea dacă nu urcau ritmul de creștere”.

Mircea Coșea explică de ce o creștere economică de 5,2% este nerealistă: „Este imposibil să ai o creștere de 5,2% atât timp când toate condițiile sunt împotriva acestei creșteri. Nu trebuie să mergem neapărat pe ideea prognozelor făcute de alții, trebuie să ne uităm puțin la condițiile interne ale României”.

Potrivit analistului, România pleacă de la o situație care este reprezentată printr-o creștere economică pe consum. Aceasta este o creștere economică nesustenabilă, momentană și conjuncturală.

Share on Facebook5Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone