Aproape trei sferturi din mediul de afaceri este de acord cu acţiunile DNA

Elena Deacu 07-03-2017
Mihai Daraban și Hans Klemm FOTO CCIR
Mediul de afaceri din România este puternic afectat prin practicile de corupţie, iar comunitatea de afaceri a început să vadă acest fenomen precum unul dăunător, trei sferturi din agenţii economici recunoscând că sunt de acord cu acţiunile DNA de luptă împotriva acestuia.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Fenomenul corupţiei afectează în mod real mediul de afaceri, iar aproape trei sferturi din agenţii economici sunt de acord cu acţiunile de luptă împotriva corupţiei ale DNA, o realitate exprimată de aceştia după ce au început să vadă într-un final transparenţa şi şansa în ceea ce înseamnă licitaţie publică.

Companiile consideră că practicile corupte conduc la diminuarea competitivităţii, descurajarea iniţiativei antreprenoriale, creşterea şomajului sau lipsa încrederii societăţii civile în instituţiile statului şi în mediul economic, ceea ce afectează dezvoltarea generală a mediului de afaceri din ţara noastră.

„Rămânem în ograda noastră”                                         

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) a realizat, ultimii doi ani consecutiv, sondaje de opinie ale căror concluzie a fost că 65% din mediul de afaceri este de acord cu acţiunile DNA, potrivit preşedintelui instituţiei, Mihai Daraban. „Aceasta este realitatea exprimată de agenţii economici, pentru că au început să vadă transparenţa şi şansa în ceea ce înseamnă licitaţie publică”, a spus el, în cadrul unui seminar privind practicile anti-corupţie din business organizat la sediul CCIR.

Marea problemă în mediul de afaceri din România, spune Daraban, a fost accesul la licitaţii publice, „celebrele caiete de sarcini pe care eu de multe ori le-am numit «autodenunţuri»”. „Într-o Uniune Europeană cu legi ale concurenţei nu poţi să creezi o legislaţie specifică capitalului românesc. Dar trebuie să-i creezi capitalului românesc şansa de a accede la licitaţii publice, de a exista această transparenţă”, a mai declarat preşedintele CCIR. Potrivit lui, corupţia în mediul de afaceri înseamnă că „rămânem în ograda noastră, singuri, fără niciun partener pe care ni l-am dori”.

Daraban a mai precizat că România stă totuşi mai bine la lupta anti-corupţie decât alte ţări şi suntem, într-adevăr, „în prima parte a democraţiei”. Potrivit lui, nu trebuie să considerăm că funcţionarul guvernamental are o problemă, ci trebuie să înţelegem de unde vine această problemă.

Investitorii străini şi ordonanţele otrăvite

Potrivit preşedintelui CCIR, faptul că politicienii români mai introduc, din când în când, câte o ordonanţă otrăvită e o problemă majoră, pentru că nu putem să avem o diplomaţie economică eficientă. „Mai în glumă, mai în serios, ferească Dumnezeu să ai un zbor mai lung dinspre America de Sud, fiind zborul atât de lung se poate schimba legislaţia până la sosire”, a glumit el, precizând că vede stabilizarea printr-o copiere a legislaţiei, „pentru că apa caldă este inventată, ca şi roata” şi unde nu ne pricepem, să importăm legislaţie, că traducător avem.

Beneficii pentru parteneriatul cu SUA

Contribuţia României în ce priveşte lupta sa împotriva corupţiei a fost cu adevărat benefică parteneriatului strategic cu Statele Unite şi l-a consolidat, a declarat Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, în cadrul seminarului. Potrivit lui, această contribuţie este recunoscută în Statele Unite, în capitalele ţărilor membre UE, iar el încurajează ferm România să continue lupta împotriva corupţiei.

El susţine că, din perspectiva managementului riscului în afaceri, corupţia creşte costurile şi riscurile asociate afacerii, descurajează investiţiile, împiedică creşterea economică, distorsionează preţurile, blochează dezvoltarea economică şi corupe procesele guvernamentale de achiziţii.

Conform unui studiu al Departamentului de Stat al SUA, corupţia creşte costul unei afaceri cu cel puţin 20%. Drept urmare, angajaţii şi cetăţenii cinstiţi şi eficienţi sunt descurajaţi. Corupţia începe cu acte mărunte şi evoluează la activităţi mai ample şi la o toleranţă crescută a acestor practici, la penalizarea celor cinstiţi şi la acceptarea de către societate a unui program de stimulente cu efecte nefaste.

Potrivit lui Daraban, există capital american semnificativ în România, respectiv 7.129 de societăţi şi 800 de milioane de euro capital subscris, 1,6 miliarde euro investiţii directe şi schimburi comerciale de 1,7 miliarde euro. 

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone