Analiză Stratfor: Brexitul riscă să distrugă echilibrul de putere în UE

Fără Marea Britanie, UE ar rămâne fără una dintre marile sale puteri militare şi cu o tendinţă spre protecţionism şi subvenţii FOTO: Al Jazeera
Referendumul privind apartenența Marii Britanii la UE, care va avea loc pe 23 iunie, a dus la nenumărate speculații privind consecințele economice și financiare pe care le-ar avea un vot în favoarea ieșirii țării din blocul comunitar. Fără îndoială, un Brexit ar duce la o puternică incertitudine pe piețe. Dar dacă Marea Britanie se retrage din Uniunea Europeană, principalul efect va fi la nivel geopolitic - balanța puterii în Europa se va dezechilibra, iar blocul comunitar va fi obligat să-și regândească rolul în lume. Însăși temelia UE va fi afectată.

În fața tendințelor protecționiste ale Franței, Germania contează pe sprijinul Marii Britanii în privința promovării comerțului. În acest timp, Franța percepe Marea Britanie nu doar ca fiind un partener-cheie în domeniul apărării, ci și drept un potențial contrabalans la influența germană.

Scoaterea Marii Britanii din ecuație ar afecta acest aranjament într-o perioadă deosebit de periculoasă pentru puternic fragmentata Europă, în care nici Germania și nici Franța nu sunt mulțumite cu status quo-ul.

În cazul în care va câștiga tabăra care susține ieșirea Regatului Unit din UE, tensiunile dintre nordul și sudul continentului vor crește. Țările din sudul Europei vor să transforme UE într-o uniune de transfer care redistribuie bogăția din nordul relativ bogat către mai puțin dezvoltatul sud.

Însă Nordul, care vrea să-și protejeze abundența, ar fi de acord cu o astfel de redistribuire numai în condițiile în care blocul comunitar și-ar asuma un control mai puternic în privința împrumuturilor și cheltuielilor Sudului.

Protecţionism sau piaţă liberă?

Regiunile nu sunt de acord nici în privința modului în care Uniunea Europeană ar trebui să-și cheltuiască banii. Sudul pledează pentru subvenții generoase pentru agricultură și dezvoltare, un punct de vedere împărtășit de multe state est-europene, dar Nordul ar prefera înghețarea acestora sau chiar reducerea bugetului blocului comunitar.

În calitate de contribuabil net la bugetul UE, Marea Britanie a fost deosebit de vocală în privința acestor chestiuni. De obicei, statele nord-europene ca Suedia, Olanda și Danemarca au tendința să voteze alături de Marea Britanie. Și Germania are într-o anumită măsură vederi comune cu Marea Britanie, în special în privința pieței comune, însă cele două state au poziții total diferite cu privire la mediul înconjurător de pildă.

Numai că Marea Britanie s-a dovedit mult mai dispusă ca alte state membre să se opună deciziilor UE. Fără ea, balanța politică a UE ar înclina în favoarea țărilor protecționiste din sudul Europei ca Franța, Italia și Spania.

Temerile nord-europenilor că acest grup mediteranean ar putea deveni mai puternic i-ar face, probabil, mai reticenți la procesul de integrare continentală.

Oricum, UE e divizată privind chestiuni legate de zona euro și Acordul Schengen, care au însă prea puțin de-a face cu Regatul Unit, care nu face parte din ele.

Referendumul nu a făcut decât să scoată în evidență faptul ieșirea Marii Britanii din UE ar agrava mai multe dispute existente în cadrul blocului comunitar.

Estul Europei se va teme de Rusia

Diviziunea pe linia Nord-Sud nu ar fi singura care ar afecta profund Europa. Dacă Marea Britanie ar ieși din blocul comunitar, Uniunea Europeană s-ar împărți și între Est și Vest.

Mai multe țări din Europa Centrală și de Est văd în Regatul Unit un apărător al intereselor membrilor zonei non-euro, multe voci împărtășind viziunea Londrei privind suveranitatea statelor membre.
Polonia, Ungaria și Cehia, de pildă, sprijină în general UE, dar nu privesc cu ochi buni încercările Bruxelles-ului de a se amesteca în trenurile lor interne.

Polonia și țările baltice văd în Marea Britanie un partener crucial în chestiunea Rusiei, având în vedere că Londra a luptat pentru o poziție europeană mai dură în privința sancțiunilor împotriva Moscovei, ca răspuns la anexarea Crimeei.

Dacă Marea Britanie va ieși din UE, aliații săi din centrul și estul Europei s-ar izola și mai mult de Bruxelles.

Puterea externă a UE ar fi subminată

În plus, pierderea unuia dintre puținii membri care poate opera global ar submina și puterea externă a blocului comunitar. Numai Franța se mai poate ridica la nivelul prezenței internaționale a Marii Britanii, datorate în special legăturilor Londrei în plan politic și economic, fără a mai vorbi despre capacitățile militare de care dispune.

Chiar dacă un Brexit nu ar împiedica o cooperare a Marii Britanii cu Europa, mai ales având în vedere faptul că Regatul Unit este parte a NATO, această colaborare ar fi limitată. Ca urmare, va scădea capacitatea Europei de a face față provocărilor, indiferent dacă este vorba de criza refugiaților, terorism internațional sau despre Rusia.

Sondajele baleiază spre rămânerea în UE

Rezultatul referendumului este greu de anticipat. Un sondaj ORB pentru „The Daily Telegraph“ credita, luni, cu un avans de două puncte procentuale tabăra rămânerii în Uniune, cu 49%, în timp ce Institutul YouGov dădea, pentru „Times“, un uşor avans taberei adverse, cu 44% (faţă de 42%).

Dar indiferent de rezultatul votului, Europa va avea de suferit. În cazul unui Brexit, Uniunea Europeană va intra într-o nouă criză politică și economică, iar euroscepticii vor primi muniție nouă pentru a ataca blocul comunitar. Dacă Marea Britanie rămâne în UE, se va dovedi că este posibil să ceri concesii Bruxelles-ului, având sprijin acasă.

Fără doar și poate, Marea Britanie a creat prin referendumul din 23 iunie un procedent, iar Bruxelles-ul nu poate împiedica niciun stat membru UE să urmeze calea Regatului Unit.

Grafic_3