ANALIZĂ Scăpările neconstituţionale din legea dării în plată. Ce spun experţii

Legea dării în plată vrea să îi scape de datorii pe românii care nu-şi mai pot plăti ratele, prin renunţarea la casă FOTO: Adevărul
Legea dării în plată, în forma adoptată luni în Senat, include prevederi ce pot fi atacate la Curtea Constituţională. Cea mai importantă, susţin experţii consultaţi de „Adevărul“, se referă la plafonul de 150.000 de euro impus creditelor pentru care se aplică legea, acesta fiind discriminatoriu.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Plafonul de 150.000 de euro peste care nu se mai aplică prevederile legii privind darea în plată este discriminatoriu şi va fi eliminat de către Curtea Constituţională, consideră experţii consultaţi de „Adevărul“, în timp ce alţii reclamă drept neconstituţională intervenţia statului într-un contract, care este legea părţilor.

Legea prin care românii pot ceda băncilor locuinţele cu care au garantat un împrumut a fost votată luni în Senat, în unanimitate, cu 119 voturi „pentru“. Totuşi, senatorii au adoptat şi un amendament prin care intră sub efectele legii doar cei cu credite de până la 150.000 de euro. Senatoarea PNL Mariana Câmpeanu avertiza încă de luni că prevederea, introdusă de pesedistul Trifon Belacurencu creează discriminări şi că va fi atacată la Curtea Constituţională, ceea ce nu va face altceva decât să amâne intrarea acesteia în vigoare.

Ce spun experţii

Profesorul de drept Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului, spune că plafonul este o discriminare, deoarece nu îi acoperă şi pe cei care au credite de valori mai mari. „Sunt mulţi care au luat credite depeste 150.000 de euro, sunt credite şi de 200.000 de euro, de exemplu. Nu e normal aşa, statul a lăsat oamenii de izbelişte. Până la urmă, şi băncile trebuie să îşi asume riscul. Eu zic că, într-un final, prevederea tot va fi eliminată, indiferent de consensul parlamentar“, ne-a declarat Gheorghe Iancu.

Pe de altă parte, Elenina Nicuţ, specialist în drept constituţional, spune că legea în esenţa sa este problematică deoarece intervine în contractele dintre două părţi şi că prin legea dării în plată „nu s-a rescris, ci s-a mâzgălit dreptul“. „Precedentul intervenţiei statului într-un contract, legea părţilor, cu efectul lipsirii unei părţi de prestaţia la care cealaltă parte s-a obligat şi obligarea la acceptarea unei alte prestaţii, este o urgie. Nu mai vorbesc de efectele pe piaţa bancară. Sper ca Iohannis să atace la Curtea Constituţională această mizerie“, a scris Nicuţ pe pagina sa de Facebook, imediat după votul din Senat.

Suspiciuni şi acuze

Paul Anghel, şeful Direcţiei de Control şi Supraveghere Piaţă din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), ridică mai multe semne de întrebare cu privire la acest plafon de 150.000 de euro. „Ce o să se întâmple cu cel care are un credit de 150.001 euro? Din punctul meu de vedere, şi acela este tot consumator. Eu nu cred că plafonul este îndestulător vizavi de ce preţuri s-au practicat în perioada 2006-2008“, a afirmat Paul Anghel.

Concomitent, avocatul Gheorghe Piperea arată că, prin instituirea acestui prag, consumatorii vor fi împărţiţi în două categorii. „Unii vor fi protejaţi pentru că au găsit apartament sub 150.000 de euro, iar altul, care a luat casă cu 151.000 de euro, nu. Nu poţi să ai regimuri juridice diferite pentru persoane în aceeaşi situaţie. Dacă cineva cu credit de 155.000 de euro face o dare în plată, aceasta îi este refuzată. Apoi va face excepţie de neconstituţionalitate. Nu aveai cum să ştii în 2008 că peste câţiva ani se va vota ceva arbitrar“, a afirmat Piperea. El spune că parlamentarii au fost atraşi într-o capcană de către bănci. Avocatul a mai menţionat că va refuza orice fel de procese care vizează credite cu plafoane mai mari de 150.000 de euro şi că rolul legii pe care a scris-o era de a elibera instanţele. În schimb, plafonul le va aglomera şi mai tare.
„Plafonul este neconstituţional, oricum ai da-o. Nu va putea fi menţinut de Camera Deputaţilor“, a scris Piperea şi pe Facebook.

BNR şi-a nuanţat poziţia

Banca Naţională a României (BNR) a renunţat la solicitarea ca legea să nu se aplice celor cu credite deja contractate, însă a cerut ca actul normativ să nu se aplice decât pentru cei care nu mai pot plăti ratele la credite, scrie News.ro. Luni, în ziua votului, viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a participat la o dezbatere în grupul senatorial al PSD, iar ulterior a îndemnat parlamentarii la prudență și grijă ca această lege să fie dedicată doar celor care au cu adevărat nevoie de ea.

Plafonul de 150.000 de euro fusese cerut de către BNR şi înainte, dar a căzut la voturile din comisii. De asemenea, BNR ceruse şi eliminarea programului „Prima Casă“ din lege, iar un astfel de amendament a fost respins încă o dată luni, după ce mai fusese respins şi la comisii.

Potrivit ING, BNR ar putea obţine eliminarea programului „Prima Casă“ din sfera de aplicare a legii în Camera Deputaţilor, care este for decizional. „Deşi senatorii au respins propunerea de a exclude creditele cu garanţii de stat din aplicarea legii dării în plată, credem că acest amendament ar putea fi adoptat în Camera Deputaţilor, care are ultimul cuvânt în privinţa legii“, se arată într-un raport publicat marţi de către analiştii grupului ING.

Numai că PSD ar dori acum chiar şi eliminarea acestui prag de 150.000 de euro. Liviu Dragnea, preşedintele PSD, a declarat că un amendament în acest sens va fi introdus în Camera Deputaţilor.

Legea produce deja efecte în construcţii

Legea dării în plată a început deja să producă efecte pe piaţa construcţiilor şi în privinţa dobânzilor practicate de bănci la creditele noi acordate. Un raport publicat de Banca Transilvania arată că în prima lună a acestui an s-a înregistrat o scădere puternică a cererilor pentru obținerea autorizațiilor de construcție. „În ianuarie, numărul autorizaţiilor de construcţie locuinţe a scăzut cu 14,6% an/an, evoluţie determinată de distorsiunile introduse de proiectul legii dării în plată“, afirmă Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania.

Un alt efect al proiectului legii dării în plată constă în creşterea dobânzilor bancare la creditele noi. „Aceste distorsiuni, coroborate cu turbulenţele din pieţele internaţionale, au determinat evoluţia divergentă a marjelor nete de dobândă din sectorul bancar în ianuarie: conform datelor BNR, acestea au scăzut pe segmentul credite/depozite în sold (lei şi euro), dar au crescut la creditele/depozitele noi (lei şi euro)“, se mai arată în raportul respectiv.

Când a mai făcut BNR legea în Parlament

Nu este prima oară când BNR face lobby pentru sistemul bancar în Parlament, instituţia având mai multe astfel luări de poziţii în ultimii ani.

În anul 2010, atunci când s-a introdus transparentizarea formulelor prin care se stabileşte dobânda la credite, banca centrală a luat apărarea băncilor comerciale la dezbateri, deşi aceasta era implementarea unei directive europene. Din contractele de credit au fost eliminate atunci comisionul de risc şi comisionul de rambursare anticipată. De asemenea, băncile au fost obligate să prezinte o formulă care să conţină indicele de referinţă – ROBOR la creditele în lei sau EURIBOR la cele în euro – plus o marjă de profit. Cum în acel moment indicele folosit pentru creditele în euro era la minime istorice, băncile nu au făcut altceva decât să crească marjele de profit.

Din această cauză, mulţi clienţi au început să dea în judecată băncile, iar mulţi au şi câştigat. De sentinţe nu au beneficiat, însă, doar cei implicaţi în procese, pentru că BNR s-a opus implementării în legislaţie a eliminării clauzelor abuzive din toate contractele unei bănci atunci când o instanţă decide în acest sens într-un proces colectiv. Prevederea a fost introdusă în anul 2013 de către Cabinetul Ponta, în ciuda opoziţiei BNR, a băncilor, Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE). Recent, ANPC a câştigat definitiv un prim astfel de proces.

Un alt proiect la care BNR a luat partea băncilor a fost legea falimentului personal. Aceasta a fost votată anul trecut şi trebuia să se aplice din decembrie 2015, dar Guvernul Cioloş a fost forţat să amâne intrarea sa în vigoare până la 1 ianuarie 2017 deoarece nu fuseseră înfiinţate Comisiile de Insolvenţă, cele care puteau lua decizii în cadrul insolvenţei personale.

În fine, şi în cazul conversiei creditelor în franci, BNR a cerut ca acestea să fie convertite la cursul actual, care este dublu faţă de cel din perioada 2006-2008. Totuşi, mai mulţi clienţi ai băncilor au obţinut în instanţă conversia la cursul istoric.

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone
  • Max

    Recomand specialistilor in drept sa analizeze si alte discriminari cum ar fi pensiile speciale pt parlamentari si functionarii parlamentari si exceptarea de la sechestru a conturilor de campanie electorala ale partidelor politice. Ce incredere se poate avea intr-un partid care nu isi plateste taxele?

  • Pingback: Guvernul discută miercuri despre legea dării în plată | Adevarul Financiar()