ANALIZĂ Ce este ROBOR, cum se calculează și de ce a explodat

Elena Deacu 03-10-2017
Mugur Isarescu FOTO Mediafax
Perioada dobânzilor mici a luat sfârșit, iar ratele la credite vor crește, avertizează toți analiștii. Motivul principal este că se majorează indicatorul ROBOR, care marți a ajuns la maximul ultimilor trei ani. „Adevărul” vă explică ce este ROBOR, cum se calculează și ce factori îl influențează.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

ROBOR este un indicator de referință pentru dobânzile la creditele în lei. O bancă folosește ROBOR la 3 luni sau la 6 luni pentru a vă calcula dobânzile la ratele pe care le plătiți în fiecare lună, adăugând o marjă pe care o stabilește în funcție de riscul pe care consideră că și-l asumă când vă acordă creditul.

ROBOR se stabilește pe baza informațiilor furnizate de primele 10 bănci din piață. Unele bănci au câteodată surplus de bani (lichidități), iar altele au nevoie de bani. Așadar, băncile se împrumută una pe cealaltă, în funcție de nevoi, iar la aceste împrumuturi aplică dobânzi. Cu cât banii din piață sunt mai puțini, cu atât ei devin mai valoroși, astfel că dobânzile la ei vor crește. Iar ROBOR este o rată medie a dobânzilor la care băncile din România se împrumută între ele, el calculându-se zilnic ca medie aritmetică a cotațiilor practicate de primele 10 bănci selectate de către Banca Națională. Cu alte cuvinte, cu cât nevoia de bani este mai mare, cu atât și media dobânzilor crește, deci automat și ROBOR crește.

ROBOR la 3 luni este rata dobânzii plătită la creditele în lei pe care băncile comerciale și le acordă între ele pe o perioadă de trei luni.

De ce a crescut acum ROBOR                                  

Marți, indicele Robor la 3 luni a atins nivelul de 1,8%, cel mai mare din noiembrie 2014 până în prezent. Acesta a crescut accelerat din data de 18 septembrie, când a atins nivelul de 1%. Vineri, indicele a atins pragul de 1,58%, iar luni 1,71%.

Unul din principalii factori care au dus la majorarea ROBOR, spun specialiștii, este lipsa de lichiditate. Adică băncile au rămas cu puțini bani disponibili, așa că împrumută de la alte bănci mai scump, la dobânzi mai mari.

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, spune că mai mulți factori au dus la această lipsă de lichiditate, precum faptul că la finalul lunii, în perioada 20-30, a avut loc colectarea de către Fisc a taxelor și impozitelor, care a fost mai bună în septembrie. De asemenea, la începutul lunii există o cerere mai mare de lichiditate, deoarece are loc plata salariilor și a pensiilor, mai mari odată cu ultimele măsuri în acest sens ale Executivului. De asemenea, specialiștii spun că un motiv este faptul că BNR a vândut lei, pentru a proteja cursul de schimb. O influență semnificativă a fost și cererea Guvernului ca societățile de stat să vireze la buget dividende și rezerve, pe care de obicei acestea le țineau în bănci.

Potrivit lui Ciprian Dascălu, economist-șef al ING Bank, principalul factor care a scos lichiditatea din piață este că există un decalaj între finanțarea deficitului bugetar și execuția deficitului. Finanțarea are loc pe baza ipotezei că se respectă planurile și există o execuție bugetară oarecum uniformă pe parcursul anului, pe când de fapt execuția în sine este executată în ultimele două luni. Adică Finanțele nu au cheltuit banii atrași. Au vândut titluri de stat, au tras banii din piață și ei nu s-au întors prin finanțarea deficitului.

Un alt factor este inflația, ROBOR fiind în general situat la valori peste rata inflației, potrivit lui Ionuț Dumitru, președinte al Consiliului Fiscal. Iar BNR avertizează că va continua creșterea ratei inflației, într-un ritm mai alert decât prognoza inițial. Pentru finalul acestui an, BNR estimează o rată a inflației de 2,5%. BNR estimează că rata inflaţiei va continua să crească, dar într-un ritm mai alert decât a fost prognozat, ca urmare a materializării unor riscuri, sporite de conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, precum şi de perspectiva preţurilor administrate (gaze naturale, energie electrică) şi a celor volatile ale produselor alimentare.

Ce se va întâmpla de acum cu dobânzile

Dobânzile, inclusiv ROBOR, se vor plimba în următoarea perioadă în jurul valorii de 1,75%, plus minus 1%, a mai declarat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. 

S-a ieşit din perioada dobânzilor scăzute pentru toată lumea, pentru că avem şi altă rată de inflaţie.

Mugur Isărescu

guvernatorul BNR

Guvernatorul a mai spus că raportul între creditele luate de populaţie plus firme cu dobândă fixă şi cele cu dobândă variabilă s-a mişcat în favoarea celor cu dobândă variabilă. Acest raport schimbându-se şi în România în favoarea dobânzilor variabile, a creat o dependenţă faţă de ROBOR. Şi, mai ales, există acum şi o sensibilitate legată de reacţia populaţiei care are credite, mai ales după evenimtele recente privind creditele în franci elveţieni.

Ciprian Dascălu consideră că ratele de dobândă se vor stabiliza la nivelul dobânzii de politică monetară, adică 1,75%, pentru că BNR a injectat lichiditate.

Marți, BNR a păstrat dobânda de politică monetară la 1,75%, injectând de asemenea lichiditate în piață. Marți, BNR a vărsat 9,3 miliarde de lei în piață, după ce luni dobânzile overnight au depășit pentru prima oară dobânda cheie în ultimii ani. Isărescu spune că BNR nu a intervenit mai devreme pentru că nu ar fi avut cine să ia banii la un cost de 1,75% și că efectele pe scăderea dobânzilor se vor vedea la calcularea ROBOR de miercuri, potrivit profit.ro.

Totodată, ROBOR nu poate crește acum mai mult de 3%, deoarece BNR a redus nivelul dobânzii la care împrumută băncile (rata Lombard). Dacă ROBOR ar depăși acest nivel, ar fi mai convenabil pentru bănci să nu se împrumute între ele, ci de la BNR.

 

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone