ANALIZĂ A venit decontul: dezmăţul bugetar ne apropie de perioada crizei economice

Elena Deacu 26-09-2017
104,76 miliarde de lei s-au dus pe salariile bugetarilor şi pe pensii, în primele opt luni
Statul a ajuns să cheltuie 65% din veniturile pe care le încasează pe salariile bugetarilor şi pe pensii. Acesta este cel mai înalt nivel din perioada 2009 - 2010 încoace, când ţara noastră a împrumutat bani de la Fondul Monetar Internaţional pentru a-şi susţine cheltuielile curente.
Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

Execuţia bugetară pe primele opt luni arată că statul a avut venituri bugetare de 160,4 miliarde de lei, însă a cheltuit cu mult peste posibilităţi, respectiv 166,9 miliarde de lei. Astfel, statul a cheltuit cu 6,5 miliarde de lei mai mult decât a încasat, ceea ce ne duce la un deficit bugetar din ianuarie până în august de 0,78% din PIB. O cifră dublă faţă de cea de anul trecut, în aceeaşi perioadă, când deficitul a fost de numai 0,41% din PIB.

Ceea ce este, însă, îngrijorător, este modul în care cheltuie Guvernul banii. Potrivit cifrelor publicate de Finanţe, din cele 160 de miliarde de lei încasate în primele opt luni ale acestui an, 44,9 de miliarde de lei s-au dus pe cheltuieli de personal, adică pe salariile bugetarilor. O creştere de 21,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, datorată în principal creşterilor salariale din Legea salarizării şi nu numai, dar şi majorării salariului minim pe economie, de la 1 februarie 2017.

De asemenea, pe asistenţa socială, adică preponderent pe pensii, statul a mai cheltuit circa 59,85 miliarde de lei, o majorare de 11,3% faţă de anul precedent. Influenţa majoră a fost, aici, majorarea succesivă a punctului de pensie în acest an, cu 5,25% de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, şi cu 9% de la 1 iulie 2017, ajungând la 1.000 lei.

Astfel, dacă punem cap la cap aceste cheltuieli şi le raportăm la totalul veniturilor bugetare, vedem că 65%, adică 104,76 miliarde de lei din încasările din aceste prime opt luni ale anului au mers pe acoperirea promisiunilor electorale prin care au fost majorate pensiile şi salariile.

Trend periculos

Dacă analizăm execuţiile bugetare pe primele opt luni din ultimii 10 ani, vedem că un maxim al „dezmăţului” cheltuielilor pe salarii şi pensii a avut loc în anii 2009 şi 2010, când majorările succesive au făcut ca Guvernul să distribuie peste 72% din veniturile bugetare către aceste cheltuieli. În 2009, din venituri bugetare de 106 miliarde de lei în primele opt luni ale anului, statul dădea 32 de miliarde de lei pe salarii şi aproape 42 de miliarde de lei pe pensii. De asemenea, în 2010, 30 de miliarde de lei au mers către salarii şi 46 de miliarde de lei către pensii, în condiţiilor unor venituri bugetare de 106 miliarde de lei în primele opt luni.

Reamintim că în anul 2009 România a contractat un împrumut de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru a-şi plăti cheltuielile curente, adică în principal pensiile şi salariile. Făcând acest lucru, ţara noastră a fost pusă la adăpost de un eventual default.

Ulterior, veniturile bugetare au crescut de la an la an, însă şi majorarea cheltuielilor sociale a fost continuă, indiferent de Guvern şi de orientarea politică declarată. Cu toate acestea, procentul cheltuielilor cu salariile şi pensiile din totalul veniturilor bugetare a scăzut în anii care au urmat faţă de maximul istoric, atingând un minim de 55,6% în primele 8 luni din anul 2015.

Însă anul trecut acestea s-au majorat la 61,7%, pentru ca în primele opt luni ale acestui an să ajungă la un maxim din 2010 încoace, de 65,3%. Astfel, anul acesta, raportul cheltuieli pentru pensii şi salarii versus venituri bugetare este aproape de maximul istoric, fiind depăşit doar de perioada de după criza economică din anii 2009 – 2010.

Fără bani de la FMI, însă tot ne împrumutăm

În 2017, nevoia de finanţare a statului este în creştere, în condiţiile în care Guvernul a prevăzut un deficit bugetar de 2,99% din produsul intern brut (PIB), faţă de nivelul de 2,41% din PIB atins în 2016. Astfel, ca să finanţeze acest deficit şi ca să îşi acopere cheltuielile, statul se tot împrumută, prin Ministerul de Finanţe, nu de la FMI de această dată, ci de la bănci.

Ministrul Finanţelor Ionuţ Mişa estima, însă, la începutul acestei luni, că execuţia bugetară va fi peste program. Contextul nu este însă cel mai favorabil: programul de guvernare prevede plus 14% venituri faţă de anul trecut, în timp ce pe primele opt luni creşterea veniturilor este de doar 8,9%. „Avem bani. Nici măcar o secundă nu am avut discuţii legate de posibilitatea unui împrumut de la FMI sau Banca Mondială. Am discutat cu FMI doar despre prognoze”, spunea Mişa.

Nivel extrem de scăzut al investiţiilor

O altă tendinţă periculoasă a finanţelor României este ilustrată de nivelul investiţiilor. Ca să ţină deficitul în frâu, cel puţin în acest an, Guvernul a tăiat la minim investiţiile. Pe primele opt luni ale acestui an, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 10,5 miliarde lei, respectiv numai 1,3% din PIB, în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când au fost de 2% din PIB. Asta deşi în proiectul de buget sunt menţionate investiţii totale, pentru anul 2017, de 34,4 miliarde de lei, adică 4,2% din PIB.

La nivelul cheltuielilor de capital, doar 6,3 miliarde de lei a dat Guvernul în primele opt luni ale acestui an către investiţii. Un nivel mai mic al ultimilor 10 ani a fost înregistrat doar în primele opt luni ale anului 2015, când doar 5,9 miliarde de lei au mers către investiţii. 

Share on Facebook0Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone