Afacerile cu parcuri fotovoltaice – Cine investește în energia verde și ce am avea de câștigat/pierdut

FOTO: Guliver/ Getty Images
Liberalizarea pieței energiei, dublată de apariția furnizorilor alternativi, a generat adevărate mișcări de trupe pe piața producției de curent electric. De unde și dilema: ce surse sunt mai ieftine?

Din dorința de a avea prețuri cât mai mici, furnizorii de energie electrică sunt în căutare de producători cu oferte din care toată lumea să aibă de câștigat. Iar piața liberă are tendința de a se (re)orienta către energiile regenerabile.

Prima mare astfel de sursă a fost reprezentată de energia eoliană, însă, în ultima perioadă, mulți investitori au preferat să parieze pe soare.

Adevărul Financiar a realizat o analiză a investițiilor în energia solară, atât din perspectiva pârghiilor care pot conduce la profit, cât și a riscurilor acestui business, susținut în prezent de stat, însă nu pe o perioadă nedeterminată.

Eoliene sau fotovoltaice?

Piața de energie solară a început să se încălzească și la noi după 2010, într-un moment în care, în Europa, acest gen de producție a curentului electric era deja exploatat la maxim. Interesul crescut pentru parcurile fotovoltaice a fost vizibil în 2012, când cererile care vizau astfel de proiecte au început să le concureze pe cele din segmentul eolienelor.

Un fenomen accentuat în condițiile în care statul oferă șase certificate verzi pentru un megawatt oră, față de doar două până în 2017 și unul singur începând cu 2018, în cazul energiei eoliene.

Citiți și: Războiul nevăzut din energie: factura ta, câmp de luptă pentru furnizorii clasici și cei alternativi

Specialiștii susțin că parcurile fotovoltaice au fost preferate de investitori în detrimentul celor eoliene în special pentru costurile mai mici de mentenanță – concret, nu presupun piese în mișcare, care să impună cheltuieli suplimentare de întreținere.

Mai mult, parcurile fotovoltaice dau un randament bun pe o perioadă care poate să depășească 25 de ani, iar durata de amortizare a investiției depinde atât de tehnologia panourilor, cât și de dimensiunea proiectului.

Investiția în parcuri fotovoltaice pare să fie impulsionată și de legislația UE, care prevede ca până în 2020 un sfert din cantitatea de energie produsă să provină din surse regenerabile.

Potențialul pieței poate e demonstrat și prin apariția în business a furnizorilor privați de energie, concurenți ai companiilor care dețineau controlul până în urmă cu trei-patru ani și care au intenția clară de a cumpăra electricitate verde.

Business cu risc

Totuși, specialiștii din piață cred că boomul parcurilor fotovoltaice va fi mai degrabă unul temperat. În primul rând din cauza schemelor de susținere a acestui tip de energie.

„Pe investitorii în acest gen de business îi de deranjează că schema de sprijin este gândită pe termen limitat. Certificate verzi pentru energia fotovoltaică se vor distribui până prin 2021. Acest lucru le atrage atenția investitorilor, care se gândesc dacă ei își mai pot recupera bani băgați în afacere”, explică pentru Adevărul Financiar Călin Donca, partener în cadrul furnizorului Eva Energy.

În opinia sa, investitorii în parcurile fotovoltaice nu vor mai avea și în perioada următoare avântul de acum doi-trei ani. „E clar că investitorul își va face calculul și apoi se va gândi dacă până la terminarea perioadei de sprijin amortizează investiția ”, detaliază Donca.

În schimb, investitorii în energie verde ar putea să se reorienteze și să se îndrepte către alte resurse regenerabile, în piață discutându-se deja despre microhidrocentrale.

Pe de altă parte, producția de energie solară nu va dispărea, ci se va reorienta. „Există practici în piață, în care consumatorul de energie, în general cel casnic, este și producător. Sunt tehnologii care permit montarea de panouri fotovoltaice în gospodării. Astfel proprietarul este producător de energie cât este plecat la seviciu, iar când revine acasă devine consumator”, spune Donca.

Energie la puterea Teszari

Oamenii de afaceri de top s-au arătat și ei interesați de noul business verde. La începutul anului, fondatorul RCS & RDS, Zoltan Teszari, cel mai bogat român din Transilvania, cu o avere estimată de Forbes la 380 de milioane de euro, a investit în parcuri fotovoltaice.

Citiți și: Cele patru fețe ale lui Teszari – povestea neromanțată a fondatorului RCS&RDS, așa cum se vede din fotografiile sale din Internet

Teszari a cumpărat atunci şapte parcuri fotovoltaice, în mai multe zone din Transilvania, cu o capacitate totală de producţie de 23,5 megawatt. Grupul său de firme s-a autorizat la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei ca furnizor de electricitate în aprilie 2013, iar din decembrie 2014 este trader pe piaţa de energie OPCOM, unde cumpără şi vinde curent.

Compania omului de afaceri a lansat la începutul anului un proiect pilot, destinat clienților din zona Oradea, care urmăreşte transformarea actualilor abonaţi de telefonie şi internet în clienţi de electricitate.

Clienții interesați trebuie să aibă facturile plătite la zi şi copii după actul de identitate și cel de proprietate al imobilului, de formalităţile de transfer ocupându-se integral RCS & RDS. Compania controlată de Teszari este atât producător, cât și furnizor de electricitate, și a curtat și companiile locale din Oradea pentru a le atrage ca posibili clienți.