20 de ani de comerț românesc modern: De la minunea Mega Image, la o piață de peste 18 miliarde de euro

FOTO: Mediafax
Piatra de temelie a retailului modern din România s-a pus în 1995, odată cu deschiderea primului magazin Mega Image. Două decenii mai târziu, greii segmentului își dispută o piață estimată la peste 18 miliarde de euro.

Povestea începe în 1995, în zona Lizeanu, din București, unde Mega Image își deschidea primul său magazin din ceea ce avea să ajungă peste ani o rețea de peste 450 de unități. Practic, concurenții direcți ai retailerului erau chioșcurile și magazinele de proximitate, care la acea vreme controlau întreaga piață. La intrarea pe piața românească, Mega Image avea la bază o companie cu capital grecesc.

Din acel moment și până în 1998, Mega Image a deschis, în medie, câte două magazine pe an. Rețeaua începuse să devină populară în București, în timp ce în provincie funcționa doar comerțul tradițional. Mega Image a fost cumpărat în 2000 de grupul belgian Delhaize, iar tranzacția aduce o schimbare în conceptul rețelei, care din 2003 se întinde și în afara Bucureștiului, la Constanța și Ploiești. Mega Image începe apoi achiziția de rețele de magazine aflate în dificultate, dar deschide și unități noi.

Prima mare expansiune a lanțului Mega Image a fost consemnată în 2008, când belgienii au cumpărat rețeaua La Fourmi, o tranzacție impresionantă pentru acea vreme în piața de retail, 18,6 milioane de euro, potrivit publicației Retai&FMCG.ro.

La finele anilor 2000, Mega Image venea cu noi concepte, Red și Shop&Go. Era momentul când retailerii intrau în zona comerțului de proximitate. Săptămâna trecută, Mega Image a deschis şase noi magazine, toate în Bucureşti, ajungând la o rețea de 453 de unități în întreaga Românie. Potrivit ministerului de Finanțe, în 2014, Mega Image a avut anul trecut 7.161 de angajați, o cifră de afaceri de peste 625 de milioanee euro, raportând un profit de peste 12,3 milioane de euro.

De la Mega Image, la Metro

În paralel cu comerțul tradițional al anilor ’90 au început să se dezvolte, la periferia fiecărui mare oraș, hale de „angrouri”, unde erau comercializate mai multe game de produse, din zona de băcănie până la îmbrăcăminte și încălțăminte.

Odată cu creșterea cererii de consum, numărul chioșcurilor, tarabelor și magazinelor de la parterul blocurilor a început să crescă. La jumătatea anilor ’90, transformarea în magazine a apartamentelor de la parterul imobilelor era chiar un adevărat trend.

Pe acest fond, marile rețele de retail care operau deja în Europa au simțit oportunitatea de a intra pe piața românească. Primul mare retailer care a luat contact cu România a fost grupul Metro, care deschidea în 1996, al Otopeni, un Cash & Carry.

Citiți și: Mega (extinderea) Image: retailerul se apropie de o rețea de 440 de magazine la nivel național

Metro Otopeni a fost primul magazin al retailului modern de dimensiuni mari şi a însemnat începutul comerţului civilizat en-gros din România. Noutatea era că accesul se făcea pe bază de legitimație de client, iar după achitarea produselor la casă, clientul, indiferent dacă era persoană fizică sau juridică, primea factură. O altă noutate în sine pentru România.

Din acel moment, Metro a început să mai deschidă și alte magazine, atât în Capitală, cât și în alte orașe mari, pentru ca din 2010 să își diversifice conceptele de magazine, prin dezvoltarea în orașele de mărime medie a formatului „Punct”, un magazin de dimensiuni mai reduse decât cele clasice. Pentru orașele mai mici sau zonele rurale, dar și pentru cartierele din orașele mari, Metro a introdus și conceptul magazinelor de proximitate în franciză La Doi Pași.

Cu 32 de unități deschise în țară, Metro este al treilea jucător de pe piața românească de retail, cu o cifră de afaceri de peste 997 de milioane de euro, o pierdere de peste 279.000 de euro în 2014, și 5.125 de angajați.

În 1999, pe piața românească intra un alt retailer cunoscut în Occident, Billa. Primul magazin a fost deschis în cartierul Titan, iar în timp, cu toate că s-a dezvoltat și a ajuns la 85 de unități, grupul a avut probleme, aflându-se în prezent în negocieri avansate de preluare cu francezii de la Carrefour.

2001, anul hipermarketurilor și al concurenței Cash&Carry

Era hipermarketurilor începe în România în 2001, când grupul Carrefour își deschidea o primă unitate în cartierul Militari, în apropierea intrării pe autostrada București – Pitești.

Ulterior, Carrefour s-a extins și în zona supermarketurilor, prin magazinele de tip Express. În momentul de față, Carreforur este al doilea jucător din piața de retail, cu o cifră de afaceri în 2014 de peste un miliard de euro, un profit de 26,4 milioane euro, 7.284 de angajați și o rețea de 172 de magazine.

În 2001, pe piața românească își mai făceau intrarea și cei de la Penny Market, care deschideau primul magazin sub numele XXL pe șoseaua Fundeni din Capitală, un format de tip discounter al germanilor de la Rewe. Primul magazin sub brandul Penny Market a fost deschis abia în 2005, o unitate de dimensiuni mai mici decât ale XXL. Cu 3.079 de angajați, Penny Market ocupa locul opt în piață în 2014, la o cifră de afaceri de peste 518 milioane de euro și un profit de 2,5 milioane de euro.

Citiți și: Operațiunea “Produs în România”: Cum vor fi obligați marii retaileri să vândă peste 50% produse autohtone

Și tot în 2001 a început și concurența pe segmentul Cash&Carry, după ce Selgross și-a deschis primul magazin la Brașov. Un an mai târziu, Selgross se extindea și în Capitală cu două unități, în Pantelimon și Băneasa. Anul trecut, Selgros a avut o cifră de afaceri de peste 629 de milioane de euro, un profit estimat la 3,3 milioane euro, și 3.882 de angajați.

Practic, imaginea comerțului românesc se schimbă la începutul anilor 2000. În București apăruseră deja primele mall-uri, iar tendința era îndreptată către zona de retail. Micii comercianți erau deja în vizorul autorităților, iar în București începea cunoscuta „chioșcariadă”, prin care Capitala era „spălată” de formele balcanizate de comerț.

Marile rețele de retail care operau deja în alte state din estul Europei caută să se extindă și spre România, demarând negocieri pentru închirierea sau preluarea de terenuri care au aparținut vechilor fabrici comuniste.

Expansiunea comerțului modern

Odată cu intrarea Carrefour în România, celelate lanțuri care operau în Europa devin interesate de condițiile de la noi. În 2003, Cora deschide primul magazin din Capitală, la marginea cartierului Pantelimon, și devine al doilea jucător pe piața hipermarketurilor. Cora a avut o însă o expansiune redusă, fiind acum al zecelea jucător din piață, cu 12 magazine în România și o cifră de afaceri estimată la peste 380 de milioane de euro la sfârșitul anului 2014. Un an în care a avut un profit de 5,5 milioane de euro și 4.181 de angajați.

Kaufland, liderul actual al pieței a intrat în România abia în 2005, cu un magazin în apropierea Pieței Obor, în cartierul Colentina. La începutul acestrui an, Kaufland avea 103 magazine și o cifră de afaceri de 1,77 miliarde de euro. Profitul net al retailerului era de 91 de milioane de euro, performanță reușită cu 12.180 de angajați.

Citiți și: Războiul din proximitatea noastră: Cum vor acapara marile rețele de retail comerțul tradițional

În 2006, pe piață au apărut și cei de la Real, însă după doar șase ani 20 din cele 24 de magazine ale grupului aveau să fie preluate de francezii de la Auchan. Aceștia din urmă au intrat pe piață tot în 2006, iar la finele anului trecut dețineau 32 de magazine în toată țara. Auchan este al patrulea mare jucător din piață, cu o cifră de afaceri de peste 837 de milioane de euro în 2014, când au înregistrat o pierdere de peste 13,7 milioane de euro, rezultat pus pe investițiile legate de achiziția Real și de extindere.

Din 2011, pe piața românească a intrat în forță lanțul de magazine Lidl, controlat de grupul german Schwarz. Lidl a preluat peste 100 de magazine ale rețelei Plus și a ajuns în 2014 la 183 de unități operate în România. Lidl s-a impus ca al cincilea jucător în piață. Datele financiare ale companiei nu sunt însă disponibile pe siteul ministerului de Finanțe.