100 de euro/zi – Adevărul despre cei mai bine plătiți ”tractoriști” din România

Agrointeligența 21-07-2015
Tractoriștii din fermele mari sunt conștienți că au lefuri record și recunoscători pentru ele, însă pentru ele trebuie să fie în formă mereu și să performeze în mod constant câte 16 ore pe zi pe perioada campaniei de recoltare FOTO: Mediafax
Despre salariile tractoriștilor de la Combinatul Agroindustrial Curtici se știe că sunt printre cele, dacă nu chiar cele mai mari din țară. Vârful este atins în perioada de recoltare, când aceștia câștigă 100 de euro pe zi, bani care completează un salariu de bază de minimum 2.000 de lei.
Share on Facebook12Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone

La CAI Curtici se lucrează 7.500 de hectare, așa că în sezonul de recoltat, mecanizatorii și în general toată echipa nu-și văd capul de treabă. Fiecare zi este prețioasă, scrie Agrointeligența, iar când temperaturile sunt ridicate, se recoltează și se balotează pe timpul nopții, ca să nu fiarbă lichidele în mașinile agricole. Toți muncesc însă cu spor chiar și 16 ore pe zi pentru că știu că managerul CAI Curtici, fermierul Dimitrie Muscă apreciază treaba bine făcută și are grijă ca la finele lunii, fiecare salariat să fie mulțumit.

“Le dau peste o sută douzeci de milioane pe lună, iar inginerul are 150 de milioane în perioada asta, pentru că inginerul mecanic nu lipsește din parcela unde se lucrează. Este de dimineață de la 9 cu tractoriștii, până seara la 10, gata să rezolve instantaneu orice problemă apare cu utilajele. Această salarizare o practic doar în campanie. Iarna nu le dau atâta, că am numai întreținerea utilajelor în ateliere. Dar cei care sunt buni, nici iarna, când lucrează numai la reparații, nu au mai puțin de 3.000 de lei pe lună. Sigur că mai am și din ăia care trag pe tractorul românesc și de discul românesc, că trebuie să am și din ăia în anumite condiții și sigur că acele tractoare nu sunt la nivelul de productivitate și la parametrii ăstora moderne, iar ei nu-s așa bine remunerați. În total la Curtici și Olari am 55 de oameni, din ăștia, cam 45 sunt și pe combine și pe tractoare, însă dintre ei doar vreo paișpe-s oameni care sunt de peste 100 de milioane. Eu le dau salariul lor de bază și le mai dau 100 de euro pe zi. Totul este pe stat de plată, nu se dă nimic pe sub mână, totul cu impozitele plătite”, a declarat Dimitrie Muscă pentru Agrointeligența.

Ce a dorit Dimitrie Muscă prin acest nivel de salarizare, care e de aproape 6 ori mai mare decât salariul mediu pe economie? “Eu am avut câteva lucruri în mintea mea. Oamenii aceștia și nevestele lor nu trebuie să nu se gândească niciodată: «Am cu ce să cumpăr uniformă la copii?», «Am să le pun un salam bun în geantă?», «Am să-i pot trimite la un spectacol șamd?» Tractoriștii mei își permit să-și țină copiii la școli bune la oraș, au mașini străine, de la Audi la Peugeot și Volkswagen”.

Prânz cald la cantină, gustare în câmp, apă minerală și cafea la discreție

Pentru românii care se simt frustrați că nu-s și ei tractoriști la CAI Curtici, faptul că angajații secției de mecanizare a lui Dimitrie Muscă nu primesc bonuri de masă, poate reprezenta o consolare. Dar nu vă bucurați prea degrabă de acest mic inconvenient. Ne explică de ce inginerul mecanic agricol Teodor Țiganu (foto principal), șeful tractoriștilor de la CAI Curtici: “Omul care lucrează pe utilajele astea nu vine cu pachețelul de-acasă în mod normal. El își aduce eventual doar un sandviș pentru micul dejun. Pe la ora 8.30, a terminat întreținerea și mici remedieri dacă mai apare vreo problemă. El atunci ia micul dejun, face un duș la vestiare și pleacă afară în câmp. Acolo, la amiază, primește o masă caldă, ca toată lumea. Există cantina unității, pe câmp vine mașina cu mâncare caldă, cu apă rece, cu un energizant Red Bull. La 17.30-18.00 primește iar o masă în câmp, chiar și o bere când e cazul, care dorește dintre ei, dar nu prea le trebuie de obicei și chiar dacă primesc, o pun în combină și o duc acasă. Există apă minerală rece la discreție și cafea câtă vrea lumea să bea pentru toți care lucreză în câmp, nu doar pentru cei de pe utilaje, ci și pentru cei de la transport, de pe camioane, de la tractoare, ingineri agronomi, mecanici, absolut tot ce e staff”.

Conduc monștri de 600 CP

Întrebarea legitimă pe care și-o pune oricine află de lefurile de aproape 3.000 de euro de la Combinatul Agroindustrial Curtici este ce calități au acești angajați și ce prestează pentru respectivele salarii. Dimitrie Muscă ni-i descrie: “E concurență să poți să ajungi să lucrezi pe o combină din asta, pentru că toată lumea știe că se iau bani foarte mulți. Da, dar banii sunt meritați. Când îi dau pe mână unui tractorist o combină de 370.000 de euro, vă dați seama ce valoare este aici? Ca profil, un tractorist de-al meu este atent, este meseriaș, e foarte bine pregătit. Tractoristul anului 2015 este și foarte cultivat. Dacă te urci cu ei pe un tractor sau pe o combină, îți povestește doar de motoare și de combine. Știe tot în materie de utilaje și nu numai despre mărcile cu care lucrăm noi. Știe care e concurența și care utilaj e mai bun. Nu-l angajez dacă n-are auz muzical și ureche muzicală, cum se spune în termenii noștri. Așa cum un cântăreț știe imediat dacă ai greșit o notă, așa și el trebuie să audă ritmul motorului, dacă se întâmplă ceva, dacă nu se întâmplă. Asta înseamnă meserie și practică. S-a întâmplat ceva, s-a blocat un rulment, dacă nu ești pe fază, deși rar se întâmplă, dar se întâmplă și dacă nu știi să intervii în momentul acela, un rulment blocat poate să-ți mai rupă ceva, poate să-ți mai strice și altceva. Am combine care au masa de lucru de 12 metri. Păi ca să se uite cu ochii de la capătul ăla la capătul celălalt, combainierul trebuie să-și miște capul de la stânga la dreapta și dreapta-stânga toată ziua. Cred că-și mișcă capul și noaptea în somn în campania de cereale”, explică Dimitrie Muscă.

Răspunderea este uriașă: ”Suprafața pe care o însămânțezi valorează un miliard de lei”

Șeful secției de mecanizare, Teodor Țiganu prezintă și perspectiva tractoriștilor plătiți regește: „Stresul și munca, asta e evidențiată undeva? Haideți să punem și omul ăla care lucră, care are stres la fel de mare ca stresul unui mecanic de locomotivă. Cum e să știi că suprafața pe care o sameni, dacă n-ai semănat-o ca lumea, costă 1 miliard de lei într-o zi, bani pe care-i poți prăpădi? Știi care-i răspunderea? Să știi că ai sub tine 350.000 de euro care, dacă nu ești atent, poți să-i faci praf? Teoretic, are CD Player în utilaj și poate să asculte muzică, dar oricum nu o aude, că el ascultă glasul mașinii. El are 16 rânduri pe care trebuie să le semene și fiecare rând e monitorizat acolo și trebuiesă se uite încontinuu să vadă indicatorii de pe display, pentruc ă nu-l iartă nimeni dacă a greșit un singur rând. Fiecare răspunde pentru munca pe care o face și valorile-s enorm de mari. Au fost cazuri când oamenii nu și-au făcut treaba bine și au trebuit să plece, însă, în plus, li s-a imputat și paguba. Totul se plătește în lumea asta. Nimeni nu dă bani mulți degeaba. Dă și pentru muncă, dar dă în primul rând pentru răspundere. La asta nu se gândește nimeni, numai la plată”.

Tractoriștii din fermele mari sunt conștienți că au lefuri record și recunoscători pentru ele, însă pentru ele trebuie să fie în formă mereu și să performeze în mod constant câte 16 ore pe zi pe perioada campaniei de recoltare.

“Siguranța zilei de mâine, siguranța pentru familie, într-adevăr asta contează, dar totul e plătit în lumea asta. Și sentimentul ăsta e plătit cu multă muncă, cu multă sudoare. E absolut normal să fie așa. Mecanizatorii vin undeva la 5.30-6.00 dimineața și-și pregătesc combinele. Vă dați seama ce praf se vede după o combină, praful ăla nu doar se vede, ci se și depune pe filtre, utilajul trebuie gresat, șamd și atunci ei vin de la 5 și încep aceste lucrări. Seara își fac baia și pleacă din secție cel mai devreme la 22.30-23.30 de când începe recoltatul și până se termină recoltatul. Asta durează trei săptămâni-o lună vara și patru săptămâni-cinci săptămânil toamna. Copiii și-i văd doar când rezistă ei să mai stea treji până ajung părinții acasă. Pentru că dimineața când ei pleacă la muncă, copiii le dorm, iar seara când ajung în mod normal copiii dorm. Mai sunt, normal și copii la care le e dor de părinți și atunci stau treji până târziu”, a explicat pentru Agrointeligența Teodor Țiganu.

Citiți mai mult despre acest subiect pe Agrointeligența.

Share on Facebook12Share on Google+0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Reddit0Email this to someone